1. Sinergia reprezintă cea mai directă corelație cu costurile de integrare a fuziunilor/achizițiilor.
Măsura cea mai bună a gradului de schimbare necesar este dimensiunea obiectivului sinergic. Mai precis, captarea sinergiilor necesită modificări ale modelului actual de operare, tehnologiei, forței de muncă, infrastructurii și altor elemente. De obicei, cu cât se urmărește mai multă schimbare, cu atât va fi nevoie de mai multe cheltuieli - cel puțin în viitorul apropiat. Reducerea numărului de angajați, închiderea unui sediu, derularea unui rebranding al companiei sau consolidarea lanțului de aprovizionare poate duce la costuri semnificative.
Obiective în materie de reducere a costurilor (și, într-o măsură mai mică, obiective sinergice în materie de venituri sau dezvoltare) Potrivit sondajului EY Global Capital Confidence Barometer publicat în octombrie 2018, companiile care au cheltuit mai mult în procesul de integrare și-au depășit obiectivele anterioare acordului. De fapt, acele companii care și-au îndeplinit sau au depășit obiectivele sinergice inițiale au cheltuit în medie cu 8% mai mult (ca procent din sinergiile anunțate) decât cele care nu au reușit să-și îndeplinească ambițiile. Disponibilitatea de a cheltui mai mult în scopul de a economisi mai mult pare să aibă sens în acest caz.
2. Cei mai frecvenți factori privind costurile unice de integrare a fuziunilor/achizițiilor sunt cheltuielile asociate disponibilizărilor și cele legate de angajați, închiderea instalațiilor, birourilor sau proprietăților și modificările aduse sistemului IT.
Costurile cu disponibilizările, pe care cumpărătorul le suportă, reprezintă mai mult de 50% din costurile de integrare în anumite tranzacții, potrivit cercetărilor EY. Această „lovitură” unică presupune o rambursare asemănătoare cu anuitatea, din economiile de costuri pentru viitorul apropiat. Având în vedere că deseori aceste costuri se repetă pe termen scurt, este esențial să urmărim aceste sinergii de costuri pentru o perioadă de cel puțin trei-cinci ani de la închidere. Construirea pe scară largă și intrarea pe piețele noi sunt unele dintre motivele principale ale unei achiziții. Acești factori aduc deseori noi talente într-o afacere, deoarece funcționarea pe o piață poate necesita abilități și cunoștințe locale pe care compania absorbantă nu le are. Este posibil ca firmele să fie nevoite să pună un accent mai mare pe talentele pe care le dobândesc și să pună la dispoziție resursele necesare pentru a asigura angajamentul persoanelor esențiale pentru succesul viitor al organizației.
Activitățile imobiliare (închiderea proprietăților, mutarea birourilor și reconfigurarea locațiilor) determină costurile de integrare, dar nu sunt raportate la fel de frecvent ca alte costuri. Costurile legate de IT, cum ar fi taxele de licențiere, consultanță și reconfigurare, reprezintă cei mai importanți trei factori de formare a costurilor de integrare.
3. Mărimea tranzacțiilor are o anumită influență asupra costurilor de integrare a fuziunilor/achizițiilor — dar numai în linii mari.
Conform cercetărilor EY, costurile de integrare a fuziunilor/achizițiilor pot varia de la 1% la 7% din valoarea tranzacției, indiferent de mărimea acesteia. Tranzacțiile evaluate la peste 10 mld. USD sunt asociate, în medie, cu costuri de integrare mai mici decât tranzacțiile evaluate la sume de sub 10 mld. În intervalul valorilor tranzacțiilor, cuprinse între 5 mld. dolari SUA și 10 mld. dolari SUA, costurile de integrare au variat de la 1% la 5% din valoarea tranzacției. În intervalul inferior al valorilor tranzacțiilor, cuprinse între 1 mil. dolari SUA și 5 mil. dolari SUA, costurile de integrare au variat de la 2% la 7% din valoarea tranzacției. În realitate, acest interval este prea mare pentru a fi predictiv.
Tendința creșterii marginale a costurilor de integrare a fuziunilor/achizițiilor, atunci când mărimea tranzacției scade, ar putea fi cauzată de faptul că tranzacțiile mai mari sunt de multe ori tranzacții de scară largă, în care o companie preia un concurent direct și își poate integra mai ușor produsele, serviciile sau facilitățile similare. În cazul unor tranzacții mai mici - de exemplu, achiziționarea unei companii mai mici care fabrică un produs inovator - costurile pentru integrarea unei afaceri fără prea multe trăsături comune pot crește ca procent din valoarea tranzacției.
Adevăratul motiv pentru care tranzacțiile mici sunt mai scumpe decât tranzacțiile mai mari este că există multe costuri fixe de integrare, care nu sunt legate de mărimea tranzacției (de exemplu, costurile dosarelor de reglementare, comisioanele legate de IT și de taxele de consultanță în management).
4. Costurile de integrare a fuziunilor/achizițiilor variază în funcție de sector.
Anumite sectoare pe care le-am studiat ilustrează variații ale costurilor de integrare a fuziunilor/achizițiilor, în funcție de valoarea tranzacției, dar și de veniturile vizate De exemplu, sectoarele de consum, asistență medicală și științele vieții prezintă costuri de integrare mai mari în raport cu valoarea tranzacției și veniturile vizate, prin comparație cu sectoarele de energie, utilități, tehnologie, media și telecomunicații (TMT). Prin urmare, costurile de integrare pentru o tranzacție ar putea varia dacă le privim din prisma sectorului vizat. Iată câteva exemple:
- Costurile de integrare a fuziunilor/achizițiilor din sectorul de consum tind să fie determinate de tranzacțiile din subsectorul produselor de consum, care se concentrează pe produce inovatoare, spre deosebire de ofertele din spațiul de vânzare cu amănuntul, care țin de eficiențele operaționale.
- Costurile medii de integrare a fuziunilor/achizițiilor pentru asistența medicală și științele vieții au fost de 7,6% din veniturile vizate, posibil determinate de respectarea standardelor de reglementare, siguranță și calitate, precum și de consolidarea funcției de cercetare și dezvoltare.
- Sectorul energiei și utilităților are cele mai mici costuri generale de integrare a fuziunilor/achizițiilor, cu o medie de 2,9% din veniturile vizate. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea achizițiilor au loc în interiorul sectorului și nu reprezintă investiții intersectoriale. De exemplu, achizițiile de petrol și gaze tind să vizeze câmpurile și platformele petroliere - active fixe strategice - care pot fi adăugate cu ușurință în portofoliul cumpărătorului.
- În cele din urmă, un sector cu activitate semnificativă a tranzacțiilor este sectorul avansat al producției și mobilității, unde majoritatea tranzacțiilor raportate implică un nivel al costurilor de integrare a fuziunilor/achizițiilor de peste 6% din veniturile vizate. Acest nivel mai ridicat al costurilor de integrare poate fi asociat cu dinamica mai multor subsectoare, cum ar fi amalgamarea instalațiilor de fabricație de către companii chimice și eficientizarea funcțiilor și infrastructurii administrative de către companii de transport și auto.
