Importurile de materii prime pentru producția sau repararea de aeronave pot fi scutite de taxe vamale în procedură vamală simplificată

13 dec. 2022
Autori
Mihai Petre

International Commerce Director

Cosmin Dincă

Manager, Vamă şi Comerţ Internaţional - EY România

13 dec. 2022

În ultimii ani, industria aeronautică din România a atras o serie de investiții în unități de producție sau reparare/mentenanță de aeronave și componente atât din categoria civilă, cât și militară. Odată cu expansiunea acestei industrii au crescut și importurile de materii prime în România sau piese de schimb supuse prelucrărilor sau utilizate la reparația aeronavelor (inclusiv a părților de aeronave). O bună parte din produsele finite au rămas în piața europeană sau au fost exportate în afara acesteia.

Implicit, importurile de astfel de materii prime au generat și costuri cu taxele vamale pe care marii jucători din piața aeronautică au trebuit să le suporte. La importul clasic de astfel de materii prime (de ex. aliaje din titan sau aluminiu) și/sau piese de schimb, în mod normal sunt aplicabile taxe vamale între 3-10% din valoarea declarată în vamă, cu excepția cazului în care sunt aplicate regimuri vamale speciale. Pot fi aceste costuri evitate, astfel încât companiile din industrie să-și crească competitivitatea? Răspunsul este da, după cum vom detalia în continuare.

În cazul materiilor prime non-UE supuse prelucrărilor sau destinate reparațiilor de aeronave sau părți ale acestora, legislația vamală pune la dispoziția producătorilor/importatorilor regimul de perfecționare activă. 

Ce presupune regimul de perfecționare activă?

Materia primă destinată prelucrării în România (de ex. pentru producția/repararea de aeronave civile/militare și părți) poate fi importată cu scutire sau reducere de taxe vamale astfel:

·         dacă produsul rezultat în urma prelucrării este exportat în afara UE producătorul/importatorul beneficiază de scutire de taxe vamale atât pentru materia primă utilizată la prelucrare, cât și pentru produsul finit exportat;

·         dacă produsul rezultat rămâne în piața europeană, producătorul/importatorul are posibilitatea să aleagă să plătească taxa vamală cea mai redusă, adică ori cea aplicabilă materiei prime ori cea aplicabilă produsului finit prelucrat (în funcție de care nivel este mai mic).

Aplicarea unui astfel de regim vamal necesită obținerea în prealabil a unei autorizații de la autoritatea vamală (autorizație care se obține în 3-4 luni maxim). Partea cea mai complexă cu care companiile s-au confruntat atunci când au dorit să aplice un astfel de regim a fost cea a formalităților de încheiere a regimului. Mai precis, să arate autorității vamale faptul că materiile prime importate (aflate sub supraveghere vamală) au fost efectiv prelucrate și incluse în produsele finite rezultate, proces destul de complex care necesită reconcilieri, depunerea de deconturi de încheiere și alte formalități mari consumatoare de timp. Poate fi procedura de încheiere simplificată?

Încheiere simplificată destinată special prelucrărilor de materii prime din industria aviației

Pentru a simplifica procesul de încheiere a regimului de perfecționare activă în cazul industriei aviației, Comisia Europeană, prin legislația vamală, a introdus o procedură de încheiere simplificată. Spre deosebire de procedura clasică de încheiere, regimul de perfecționare activă se consideră încheiat atunci când mărfurile plasate sub acest regim sunt folosite pentru prima oară la fabricarea aeronavelor și a părților de aeronave pe teritoriul Uniunii Europene. Procedura este direct aplicabilă și în România.

Ce valoare adăugată aduce această simplificare?

·         numai plasarea mărfurilor non-UE sub regimul de perfecționare activă necesită depunerea unei declarații vamale la biroul vamal;

·         se consideră re-export atunci când mărfurile neunionale sunt utilizate pentru prima oară la fabricarea de aeronave și de părți ale acestora pe teritoriul UE (inclusiv România), cu condiția ținerii de evidențe separate și precise. În acel moment, mărfurile capătă statut unional;

·         nu contează dacă produsele prelucrate rămân în UE sau sunt exportate în afara UE;

·         mărfurile prelucrate pot fi exportate utilizând regimul de export definitiv, produsele secundare rezultate (de ex. resturi, deșeuri, șpan) capătă la rândul lor statut unional și pentru acestea nu sunt necesare alte formalități vamale;

·         producătorul/importatorul poate solicita autorității vamale o derogare de la depunerea decontului de încheiere.

În concluzie, spre deosebire de procedura clasică de import (unde taxele vamale odată plătite nu pot fi recuperate) regimul de perfecționare activă permite marilor jucători din industria producătoare de aeronave să realizeze economii atât financiare, cât și de timp. Neplata de taxe vamale va avea un efect pozitiv imediat asupra fluxului de numerar și a timpilor de vămuire (atât timp cât nu se mai așteaptă după procesarea sumelor de plată în contul biroului vamal). În plus, aplicarea procedurii simplificate de încheiere va reduce semnificativ procesul de încheiere atât la nivelul companiilor, cât și la nivelul birourilor vamale care supraveghează regimul.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. 

Rezumat

În ultimii ani, industria aeronautică din România a atras o serie de investiții în unități de producție sau reparare/mentenanță de aeronave și componente atât din categoria civilă, cât și militară. Odată cu expansiunea acestei industrii au crescut și importurile de materii prime în România sau piese de schimb supuse prelucrărilor sau utilizate la reparația aeronavelor.

Despre articol

Autori
Mihai Petre

International Commerce Director

Cosmin Dincă

Manager, Vamă şi Comerţ Internaţional - EY România

Fiți la curent cu noutățile EY abonându-vă la newsletter-ul nostru.