Încredere și angajament: Cum poate atrage România investiții sustenabile?

În 2024, România s-a remarcat ca una dintre cele mai dinamice destinații europene pentru investițiile străine directe (ISD) din perspectiva numărului de proiecte atrase, ajungând la 94 de proiecte, comparativ cu doar 60 în 2023. Cele mai active sectoare au fost industria prelucrătoare (41% din totalul proiectelor), serviciile de asistență pentru întreprinderi (16%) și vânzările și marketingul (15%). Totodată, s-a observat și o creștere a ponderii investițiilor în cercetare-dezvoltare (R&D), ceea ce indică un interes sporit al investitorilor de a utiliza România ca hub pentru inovare.

În ciuda evoluției pozitive a numărului de proiecte atrase, numărul locurilor de muncă a scăzut de la 5.935 la 4.098, reflectând o orientare către operațiuni mai eficiente și automatizate. Cu toate acestea, poziția României ca centru regional pentru producție și logistică a fost consolidată prin proiecte majore ale unor companii precum Ussuri Capital, Knauf Insulation, Stada și Tesla Energy Storage.

Bucureștiul și-a menținut statutul de principală destinație pentru investiții, atrăgând 40% din totalul proiectelor, în timp ce alte regiuni, precum Oradea, Siret, Victoria și Târnăveni, au început să câștige teren, diversificând astfel harta ISD în România. Multe dintre aceste investiții au fost explicit orientate spre producția pentru export, profitând de proximitatea României față de Ucraina și piețele estice.

Mediul investițional din România în 2024 spune o poveste a unui optimism prudent, dar și a unei atenții sporite. În 2025, 44% dintre executivii intervievați intenționează să-și extindă sau să-și stabilească operațiuni în România – un procent stabil față de 2023, dar încă sub media europeană de 59%.

Interesul investitorilor continuă să fie concentrat asupra activităților din sectorul terțiar: 55% plănuiesc operațiuni de vânzări și marketing, iar 52% urmăresc extinderea serviciilor de suport pentru afaceri. Producția industrială ocupă totuși locul al treilea, cu 43%, sugerând o încredere solidă în capacitățile industriale ale României. Domeniul cercetării și dezvoltării (R&D) câștigă de asemenea teren, fiind vizat de 41% dintre investitori.

Principalii factori care influențează deciziile de investiție includ: accesarea de piețe și clienți noi (48%), optimizarea operațiunilor și lanțurilor de aprovizionare (36%), valorificarea oportunităților oferite de noile tehnologii si condiții fiscale avantajoase (ambele cu 34%) și reducerea costurilor (32%).

Totodată, executivii au subliniat importanța calității infrastructurii (33%) și accesului la fonduri nerambursabile (32%) ca factori decisivi. Predictibilitatea fiscală (35%) și simplificarea procedurilor de reglementare (33%) rămân priorități majore pentru competitivitatea fiscală. Comunitatea de afaceri solicită digitalizarea procedurilor de autorizare și avizare, aspect esențial pentru 41% dintre investitori.

Ecosistemul tehnologic românesc evoluează pozitiv, însă inteligența artificială (AI) rămâne un domeniu insuficient dezvoltat. În timp ce 60% dintre respondenți apreciază mediul tehnologic din România drept atractiv, doar 45% consideră același lucru despre AI. Pentru accelerarea inovării, investitorii cer un acces îmbunătățit la finanțare, infrastructură tehnologică mai solidă și formarea continuă a forței de muncă.

Calitatea resurselor umane rămâne principalul avantaj competitiv al României, 35% dintre respondenți evidențiind disponibilitatea și costurile reduse ale forței de muncă. Totuși, așteptările evoluează: investitorii solicită o mai bună pregătire a talentelor – 37% pun accent pe competențele în tehnologie, inginerie și energie; 35% cer stimulente pentru retenția absolvenților, iar 33% vor o dezvoltare mai largă a formării profesionale.

În ciuda îngrijorărilor macroeconomice, 58% dintre executivi consideră că atractivitatea României se va îmbunătăți în următorii trei ani (în scădere față de 67% în 2024). Atractivitatea pe termen lung a României rezidă în avantaje structurale clare: eficiența costurilor, dimensiunea pieței, accesul la finanțare și capacitatea digitală în creștere.

Totuși, persistă riscuri importante: instabilitatea macroeconomică (39%), tensiunile geopolitice (37%), creșterea costurilor pentru afaceri (31%) și instabilitatea politică (23%).

Pentru a răspunde acestor provocări, România trebuie să acționeze în cinci direcții strategice:

1. Planificare strategică a investițiilor și sustenabilitate fiscală: Alinierea investițiilor publice cu stabilitatea macroeconomică și reforma sistemului fiscal și de pensii.
2. Acces la finanțare: Utilizarea eficientă a fondurilor din PNRR și fonduri de coeziune pentru îmbunătățirea finanțării IMM-urilor și accesului pe piață.
3. Inovare, cercetare-dezvoltare și transformare digitală: Creșterea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea la 2% din PIB până în 2027 și dezvoltarea infrastructurii digitale și AI.
4. Tranziție verde: Investiții în eficiența energetică, accelerarea autorizării proiectelor de energie regenerabilă și modernizarea rețelei energetice.
5. Guvernanță și echitate regională: Reducerea barierelor administrative, îmbunătățirea achizițiilor publice și investiții în infrastructura regională.

Sustenabilitatea câștigă importanță, dar numai 18% dintre investitori aleg România pentru investiții sustenabile (față de media UE de 32%). Totuși, reformele recente și acordurile de tip PPA (precum cele ale OMV Petrom și DTEK) semnalează schimbări. Peste 1,1 miliarde EUR din fonduri UE sunt dedicate tranziției energetice a României.

Pentru a transforma impulsul actual într-o dezvoltare durabilă, România trebuie să își îndeplinească angajamentele și să reducă diferența dintre promisiuni și așteptările investitorilor. Dacă acest lucru se întâmplă, România este bine poziționată să devină un centru strategic pe termen lung pentru ISD în Europa.