În regiunea CESA 43% nu au investit în inteligența artificială în ultimii trei ani, Polonia are cel mai mic procent de non-investitori (18%) și cel mai mare procent de respondenți care au investit peste 25.000 USD, în timp ce antreprenorii din Bulgaria (52%) și Ungaria (73%) rămân în urmă. România stă mai bine decât media (doar 38% dintre respondenți nu au investit), dar investițiile sunt preponderent mici, cu 23% au investit sub 25.000 USD, ceea ce sugerează prudență și un potențial de creștere prin proiecte cu ROI rapid, parteneriate și programe de upskilling/reskilling.
Zonele principale de plus valoare sunt analiza datelor, marketingul și dezvoltarea personală. Bulgaria conduce la utilizarea IA pentru analiza datelor (87%), urmată de România (57%), în timp ce Polonia este sub media regională (44%). În marketing, România iese în evidență (50%) peste media CESA (43%) și vecini, folosind IA pentru conținut, optimizarea paginilor și vizibilitate online. La polul opus, antreprenorii români folosesc mai puțin IA pentru securitate și managementul riscurilor doar 7% comparativ cu 13% la nivelul CESA.
Pe partea de riscuri și percepții, confidențialitatea datelor și lipsa reglementărilor sunt principalele îngrijorări la nivelul CESA, cu niveluri de alertă deosebit de ridicate în România. Dar pe termen lung efectele preconizate de antreprenori sunt predominant pozitive. In medie, 68% dintre antreprenori la nivel regional văd IA ca motor de eficiență operațională și productivitate. România depășește media (73%) și anticipează, de asemenea, decizii mai rapide și mai calitative și reducerea erorilor (53%), peste media CESA, dar sub Bulgaria (60%). În ansamblu, antreprenorii din România se poziționează ca un ecosistem în accelerare, cu apetit pentru utilizări aplicate ale IA, dar cu nevoie de investiții mai ambițioase și consolidarea zonei de securitate.
Forța de muncă în era digitalizării
Mediul antreprenorial din regiune, inclusiv România, trebuie să accelereze adoptarea digitalizării și a noilor tehnologii pentru a rămâne. Diferența o fac integrarea rapidă a tehnologiilor și accesul la o forță de muncă bine pregătită, capabilă să transforme provocările în oportunități.
La nivel regional, presiunea costurilor salariale și criza forței de muncă calificate sunt probleme majore. Costurile cu personalul sunt principala îngrijorare în Ungaria (54%), Bulgaria (52%) și România (42%), în timp ce munca hibridă și conformarea la legislația muncii sunt percepute ca provocări secundare.