EY se referă la organizația globală și se poate referi la una sau mai multe dintre firmele membre ale Ernst & Young Global Limited, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată. Ernst & Young Global Limited, o companie din Regatul Unit cu răspundere limitată prin garanție, nu oferă servicii clienților.
Descoperiți toate rezultatele pentru
'
'
Nu am găsit nici un rezultat
General
Vedeți totPeople
Vedeți totCăutări recente
Investițiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2025, marcând o etapă de încetinire și transformare structurală a peisajului investițional. Numărul proiectelor anunțate a fost mai mic cu 7% față de 2024 și rămâne semnificativ sub nivelurile din perioada de vârf, pe fondul unei combinații de factori: creștere economică moderată, costuri ridicate ale energiei, incertitudine geopolitică și acces mai dificil la finanțare.
ISD se concentrează tot mai mult pe activități mai puțin intensive în forță de muncă, iar numărul locurilor de muncă generate aproape s-a înjumătățit față de vârful din 2021. Această evoluție reflectă atât scăderea numărului de proiecte (-15%), cât și reducerea dimensiunii medii a acestora, numărul de locuri de muncă per proiect coborând de la aproximativ 70 la 40.
În același timp, ponderea proiectelor mari, care creează peste 500 de locuri de muncă, a scăzut la 30% (față de 48% în 2021), cel mai redus nivel din 2017, confirmând orientarea investitorilor către proiecte mai automatizate și mai eficiente din punct de vedere al productivității.
În 2025, investițiile străine directe reflectă o schimbare clară de paradigmă la nivel european, în care deciziile de investiții devin mai selective, iar criteriile legate de competitivitate și predictibilitate cântăresc mai mult decât în anii anteriori. În acest context, evoluția României - cu o creștere de 16% a numărului de proiecte și de 39% a locurilor de muncă generate, într-un an în care majoritatea piețelor europene au înregistrat scăderi - indică o consolidare a poziției sale în regiune. Ponderea ridicată a proiectelor de extindere și revenirea intrărilor de ISD la 8,1 miliarde euro sugerează că investitorii existenți își reafirmă angajamentele pe termen lung.
Menținerea acestui trend va depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate politică și coerență în politicile publice, într-un context în care indicatorii din prima parte a anului 2026 arată o creștere a atractivității României, pe baza datelor M&A, în timp ce perspectiva aderării la OCDE ar putea crește și mai mult potențialul atragerii de ISD
Diferențele regionale se accentuează
Europa de Vest rămâne lider ca volum de proiecte, cu Franța (852 proiecte, -17%), Marea Britanie (730, -14%) și Germania (548, -10%) în top, însă înregistrează scăderi atât ale numărului de investiții, cât și ale locurilor de muncă generate, confirmând o tendință de maturizare a piețelor.
Europa de Sud evoluează mixt: Spania conduce regiunea cu 376 de proiecte (+7%), în timp ce Italia (206, -8%) și Portugalia (186, -5%) înregistrează scăderi, iar Grecia se remarcă printr-o creștere accelerată a locurilor de muncă (+374%), indicând un profil investițional mai intens din perspectiva ocupării forței de muncă.
Europa Centrală și de Est își consolidează poziția, în special prin investiții industriale și o intensitate mai mare a locurilor de muncă per proiect. Polonia conduce cu 285 de proiecte (+10%), urmată de România (109, +16%) și Ungaria, care, deși atrage mai puține proiecte (73, -9%), generează un număr ridicat de locuri de muncă, evidențiind competitivitatea regiunii în atragerea de investiții de amploare.
La nivel sectorial, investițiile sunt dominate de servicii și tehnologie. În 2025, sectorul Software și servicii IT a condus cu 857 de proiecte (în creștere cu 8%), urmat de Servicii de business și profesionale, cu 716 proiecte (+4%), în timp ce sectorul financiar s-a remarcat prin cea mai rapidă creștere, ajungând la 355 de proiecte (+21%).
Prin contrast, majoritatea sectoarelor industriale au înregistrat scăderi față de anii anteriori, inclusiv Transport și logistică (-14%), Electronice (-13%), Sănătate (-15%), Automotive (-8%) și Produse chimice, plastic și cauciuc (-11%), reflectând presiuni legate de cerere, costuri și condiții de finanțare.
Domeniile emergente, precum inteligența artificială, energia cu emisii reduse de carbon și industria de apărare atrag investiții în creștere. Proiectele ISD în domeniul inteligenței artificiale aproape s-au dublat, de la 156 în 2024, la 306 în 2025 (+96%), în timp ce locurile de muncă au crescut cu 41%, până la 14.693.
În sectorul energiei cu emisii reduse de carbon, numărul proiectelor a urcat de la 71 la 89 (+25%), însă locurile de muncă generate au scăzut semnificativ, de la 5.565 la 2.039 (-63%), reflectând caracterul mai automatizat al acestor investiții.
Investițiile în apărare au crescut puternic, numărul proiectelor ajungând la 107 (+84%), iar locurile de muncă generate la 6.887 (+118%), pe fondul reorientării strategice a Europei către securitate și reziliență industrială.
Pe acest fond, încrederea investitorilor rămâne pozitivă, dar se temperează, fiind afectată de riscuri, precum tensiunile geopolitice, condițiile macroeconomice, barierele comerciale și complexitatea reglementării.
România: evoluție peste tendința europeană și consolidarea profilului investițional
În acest context european dificil, România se remarcă printr-o evoluție peste media regională, atât în ceea ce privește numărul de proiecte ISD, cât și locurile de muncă generate.
În 2025, România s-a clasat pe locul 11 în Europa și a atras 109 proiecte de investiții străine directe, în creștere cu 16% față de anul anterior, în contrast cu scăderea observată la nivel european. În același timp, numărul locurilor de muncă create a crescut cu 39%, ajungând la 5.710, ceea ce indică o reluare a investițiilor cu impact în economie.
Un element definitoriu al acestei evoluții este schimbarea structurii investițiilor. Proiectele de extindere au devenit dominante, depășind proiectele noi. Numărul proiectelor de extindere a crescut de la 31 în 2024, la 60 în 2025, o creștere de 94%, semnalând o consolidare a încrederii investitorilor deja prezenți pe piață, care aleg să își dezvolte operațiunile existente.
Această dinamică sugerează o maturizare a pieței: deciziile de extindere reflectă experiența directă a investitorilor în mediul local și confirmă stabilitatea relativă a condițiilor operaționale.
La nivel regional, România își consolidează poziția în Europa Centrală și de Est, situându-se între Polonia, care conduce prin amploare, cu 285 de proiecte în 2025 (+10%), și Ungaria, care atrage un număr mai redus de proiecte (73, -9%), dar de dimensiuni mai mari și cu un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă.
România se diferențiază printr-o creștere mai echilibrată, distribuită pe mai multe sectoare, ceea ce reduce dependența de ciclurile unui singur domeniu.
Structura sectorială a investițiilor confirmă acest profil mixt. Din cele 109 proiecte ISD anunțate în 2025, sectorul Utilaje și Echipamente a rămas cel mai mare, cu 17 proiecte (16% din total), urmat de Software și servicii IT, cu 14 proiecte (13%), Transport și logistică, cu 13 proiecte (12%), respectiv sectoarele Producători și furnizori de transport și Agroalimentar, fiecare cu câte 12 proiecte (11%). În ansamblu, acest mix indică un rol în creștere al României atât ca bază de producție, cât și ca platformă pentru operațiuni regionale și pentru integrarea în lanțurile europene de aprovizionare.
Distribuția geografică a investițiilor arată, de asemenea, o diferențiere clară între București și restul țării. București–Ilfov conduce după numărul de proiecte, cu 45 de proiecte, dar generează un număr relativ redus de locuri de muncă (754, respectiv aproximativ 17 locuri de muncă pe proiect), reflectând profilul investițiilor în servicii și activități de suport. În schimb, regiunile din Vest, Centru, Nord-Vest și Sud-Vest concentrează cea mai mare parte a locurilor de muncă create – de exemplu, Nord-Vest (1.375 locuri de muncă din 14 proiecte), Centru (1.108 din 13 proiecte), Vest (909 din 11 proiecte) și Sud-Vest Oltenia (737 din doar 4 proiecte), evidențiind rolul acestora ca principale hub-uri pentru investiții industriale.
În ansamblu, evoluția din 2025 indică o consolidare a rolului României în peisajul investițional european, pe fondul reorganizării economice regionale și al unei orientări crescute către eficiență operațională și integrare în lanțurile de aprovizionare.
Despre studiu:
EY Attractiveness Survey Romania se bazează pe două surse principale: EY European Investment Monitor și datele oficiale privind intrările de ISD publicate de Banca Națională a României. Împreună, aceste surse oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra atractivității investiționale a României, combinând activitatea investițională anunțată, crearea de locuri de muncă, dinamica sectorială și fluxurile financiare macroeconomice.
EY European Investment Monitor (EIM)
Evaluarea proiectelor de investiții străine directe în Europa se bazează pe EY European Investment Monitor, o bază de date proprietară EY care monitorizează proiectele de investiții transfrontaliere anunțate în Europa. EIM înregistrează proiectele care au ca rezultat crearea de noi facilități, extinderea operațiunilor existente și, acolo unde sunt disponibile, crearea de noi locuri de muncă.
Baza de date oferă informații despre:
▪ unde sunt localizate proiectele de ISD
▪ ce sectoare și activități de afaceri atrag investiții
▪ câte locuri de muncă se estimează că vor fi create
▪ dacă investițiile reprezintă proiecte noi sau extinderi ale operațiunilor existente
▪ ce țări și companii impulsionează activitatea investițională.
Pentru acest raport, datele EIM sunt utilizate pentru a analiza performanța României în cadrul peisajului investițional european și central și est-european mai larg. Acestea susțin comparațiile dintre România, Polonia și Ungaria, precum și evaluarea tendințelor sectoriale, a intensității ocupării forței de muncă, a investițiilor determinate de extinderi și a rolului în schimbare al producției, tehnologiei, logisticii, cercetării și dezvoltării și serviciilor pentru afaceri.
Datele EIM surprind anunțurile de investiții și, prin urmare, reflectă deciziile investitorilor și dinamica pieței la nivel de proiect. Acestea nu măsoară valoarea financiară completă a fluxurilor de capital în economie. Din acest motiv, numărul de proiecte anunțate și de locuri de muncă create poate evolua diferit față de intrările oficiale de ISD, care sunt măsurate pe baza balanței de plăți.
Următoarele categorii sunt, în general, excluse din baza de date EIM:
▪ fuziuni și achiziții, societăți mixte
▪ investiții de portofoliu
▪ acorduri de licențiere
▪ facilități de retail, hoteliere și de agrement, cu excepția cazurilor în care acestea creează funcții de sediu central, logistică sau distribuție
▪ proiecte de infrastructură de utilități fără activitate investițională corporativă identificabilă
▪ activități de extracție, precum minereuri, minerale și combustibili
▪ investiții de înlocuire care nu creează noi facilități sau noi locuri de muncă
▪ organizații non-profit și investiții exclusiv din sectorul public.
Această abordare permite raportului să se concentreze asupra deciziilor de investiții corporative productive care sunt cele mai relevante pentru evaluarea atractivității locației, creării de locuri de muncă și poziționării competitive a României.
Date BNR privind intrările de ISD
Pentru a completa analiza la nivel de proiect, raportul utilizează date oficiale privind intrările de ISD publicate de Banca Națională a României. Aceste statistici măsoară fluxurile financiare ale investițiilor străine directe în România și sunt pregătite conform standardelor statistice recunoscute la nivel internațional, inclusiv Definiția de referință a OCDE pentru investițiile străine directe și Manualul privind balanța de plăți și poziția investițională internațională al FMI.
Datele BNR sunt utilizate pentru a analiza profunzimea financiară a ciclului ISD al României, inclusiv:
▪ totalul intrărilor nete de ISD
▪ contribuția la capitalurile proprii
▪ profituri reinvestite
▪ instrumente de datorie între investitorii străini și întreprinderile ISD din România.
Această sursă este esențială pentru înțelegerea finanțării efective de capital din spatele ciclului investițional al României. În timp ce EIM monitorizează proiectele anunțate și locurile de muncă, datele BNR surprind fluxurile financiare asociate cu participarea la capital, profiturile reinvestite și finanțarea intra-grup. Ca rezultat, cele două surse sunt complementare, dar nu direct comparabile.
De exemplu, un proiect de extindere anunțat poate apărea în baza de date EIM în anul în care este anunțat public, în timp ce intrarea de capital asociată poate fi înregistrată de BNR pe parcursul mai multor ani, în funcție de structura de finanțare, calendarul de implementare și tratamentul contabil. În schimb, intrările BNR pot include profituri reinvestite sau împrumuturi intra-grup care consolidează companiile existente fără a genera neapărat un nou proiect anunțat public sau crearea imediată de locuri de muncă.
Acolo unde sunt utilizate cifrele privind intrările de ISD din 2025, acestea sunt tratate ca cele mai recente date disponibile bazate pe BNR și pot face obiectul unor revizuiri ulterioare.
Ajutor de stat și context investițional regional
Acolo unde este relevant, raportul utilizează, de asemenea, date privind ajutoarele de stat și informații despre intensitatea ajutorului regional pentru a evalua mediul de politici care sprijină deciziile de investiții. Aceasta include valoarea ajutorului de stat aprobat, numărul de cereri aprobate și intensitatea maximă a ajutorului aplicabilă în județele României.
Datele sunt preluate dintr-o analiză proprietară EY, care combină o revizuire a surselor oficiale de date cu o analiză cantitativă a aprobărilor de ajutor de stat, volumelor de investiții și dinamicii sectoriale în perioada 2019-2025.
Aceste date sunt utilizate pentru a oferi context privind modul în care stimulentele publice pot influența atractivitatea financiară a locațiilor de investiții, în special în regiunile mai puțin dezvoltate. Cu toate acestea, raportul nu presupune o relație cauzală directă între ajutorul de stat și fiecare decizie de investiție. Ajutorul de stat este analizat ca unul dintre mai mulți factori care modelează mediul investițional al României, alături de disponibilitatea forței de muncă, infrastructură, costuri, baza industrială, accesul la piață, reziliența lanțului de aprovizionare și stabilitatea macroeconomică.
Interpretarea datelor și limitări
Raportul combină aceste surse pentru a prezenta o perspectivă echilibrată asupra atractivității României pentru investitorii străini. Datele EIM arată proiectele de investiții anunțate și crearea estimată de locuri de muncă. Datele BNR măsoară intrările financiare efective în economia României. Datele privind ajutorul de stat oferă context suplimentar asupra cadrului de politici care poate sprijini deciziile de investiții la nivel regional.
Deoarece fiecare sursă măsoară o dimensiune diferită a ISD, cifrele nu ar trebui adunate sau interpretate ca fiind interschimbabile. Diferențele pot apărea din cauza calendarului, definițiilor, clasificării sectoriale, structurii financiare și calendarelor de implementare.
Prin urmare, raportul utilizează:
▪ datele EIM pentru a evalua proiectele anunțate, locurile de muncă, sectoarele, activitățile și poziționarea regională
▪ datele BNR pentru a evalua intrările macroeconomice de ISD și structura de finanțare
▪ datele privind ajutorul de stat pentru a contextualiza cadrul de politici de investiții regionale al României.
Împreună, aceste surse oferă o imagine mai completă a performanței României în materie de ISD: nu doar câte proiecte sunt anunțate, ci și cât capital financiar intră în economie și cum pot condițiile de politici publice să sprijine deciziile viitoare de investiții.