Marile averi sub lupa fiscului – ce impact vor avea noile reguli?

Controlul averilor este un subiect sensibil, aprig dezbătut peste tot în lume, nu doar în România. Autoritățile fiscale de peste tot caută cele mai adecvate soluții prin care să aducă la suprafață toate veniturile personale, astfel încât contribuabilii vizați să declare și să plătească taxele aferente.

Topurile celor mai bogați oameni din lume reprezintă o bună sursă de identificare, iar acum social media abundă de informații pe care de cele mai multe ori chiar aceste persoane, rudele și prietenii lor le afișează. Însă, pentru autoritățile fiscale, pârghiile principale sunt legislația și instrumentele de control.

Ultimele anunțuri ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) privind intențiile de control al averilor mari din România vin în contextul general de intensificare a eforturilor ANAF de a colecta, în totalitate și la timp, cât mai multe venituri către bugetul de stat.

Încă din 2012 exista la nivelul ANAF o Strategie de conformare fiscală a Persoanelor Fizice cu Averi Mari (PFAM) pe baza managementului riscurilor. Prin această strategie, a fost creată o Direcție în cadrul structurii centrale ANAF, responsabilă cu punerea în aplicare a programului dedicat acestui segment de contribuabili.

Recent, ANAF detaliază, într-un nou proiect de ordin, câteva aspecte care vizează această categorie de contribuabili. Concret, acesta se referă la: Definiția persoanelor fizice cu averi mari; Modalitatea de stabilire/estimare a averii; Definirea grupurilor PFAM, PFAM extins; Desemnarea structurii competente care să deruleze programul de creștere a conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice cu averi mari (Direcția generală control venituri persoane fizice - DGCVPF). Astfel, persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deține o avere, atât în țară, cât și în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Națională a României.

În plus, sunt câteva aspecte la care se aduc clarificări:

- Estimarea averilor se va realiza pe baza datelor și informațiilor cu privire la bunurile imobile, bunurile mobile și activele financiare deținute, averea fiind considerată suma celor trei elemente

- Noțiunea de Grup extins al persoanelor fizice cu averi mari, constituit din Grupul persoanelor fizice cu averi mari la care se adaugă persoanele fizice soți/soții și rude/afini până la gradul al doilea ai/ale acestora

- Notificarea persoanelor fizice de către ANAF cu privire la faptul că fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari - va cuprinde mai multe informații privind încadrarea în criteriile de avere, cele trei elemente pe baza cărora a fost estimată averea și aspecte legale despre conformare. În prezent, persoanele fizice identificate cu risc fiscal sunt notificate de către inspectori, în vederea conformării, ca pas procedural anterior inițierii unui control fiscal (dar ulterior analizei de risc)

- Aplicarea unor tratamente fiscale alternative pentru creșterea conformării fiscale – îndrumarea persoanelor cu averi mari pentru înțelegere și declarare, precum și notificări privind problemele de neconformare identificate.

Aspectele majore ce trebuie reținute din proiectul de ordin al ANAF se referă la creșterea gradului de conformare la declararea marilor averi și, respectiv, plata impozitelor aferente și dezvoltarea, și în România, a unei „relații de parteneriat” între contribuabili și autoritatea fiscală pentru a evita situațiile neplăcute și dificile în care, în urma controalelor, se constată nereguli la declarare și plată.

ANAF intenționează astfel să lucreze în sprijinul conformării fiscale voluntare a contribuabililor cu averi mari, prin toate măsurile întreprinse, inclusiv prin segmentarea contribuabililor pe bază de risc fiscal, acțiunile de control fiind precedate de acțiuni preliminare țintite, de îndrumare și notificare privind problemele de necomformare identificate.

La rândul lor, contribuabilii din această categorie trebuie să analizeze în profunzime legislația, să evalueze corect și complet averea totală, să-și declare veniturile și să se conformeze la plata impozitelor aferente, potrivit prevederilor Codului Fiscal. Sunt situații complexe, în care veniturile pot fi realizate și în România și în străinătate, activele sunt de diverse tipuri, chiar din fiecare dintre cele trei categorii mai sus menționate.

În concluzie, ANAF își propune să creeze premisele necesare pentru conformare, corectitudine, transparență în declararea veniturilor, în totalitatea acestora, și o necesară colaborare între contribuabilii cu averi mari și autorități. În legătură cu ceea ce ANAF intenționează să definească drept “averi mari” și având în vedere necesara evaluare a bunurilor mobiliare, imobiliare și activelor financiare deținute, cu atenție sporită și către companiile în care contribuabilii vizați sunt acționari  - asistența de specialitate, atât fiscală, cât și juridică, se impune, tocmai pentru a evita situațiile de neconformare completă.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice și, în special, categoria persoanelor fizice cu averi mari, cu impact semnificativ asupra sistemului fiscal având în vedere poziția acestor persoane în societate și în mediul de afaceri, reprezintă o miză importantă pentru autoritățile fiscale.

Potrivit raportului de activitate al ANAF pentru semestrul I din 2022, în această perioadă au fost efectuate activități specifice verificărilor situației fiscale personale la un număr de 317 persoane fizice și au fost finalizate 98 acțiuni de verificare a situației fiscale personale. Prin cele 59 de decizii de impunere emise, au fost stabilite creanțe fiscale în sumă totală de 22,1 milioane lei. 

În luna iunie 2022, autoritățile au anunțat o intensificare a controalelor la nivelul persoanelor fizice, începând cu 1 iulie 2022, ca urmare a unei analize de risc, prin care au constatat o diferență de 20 de miliarde de euro (!) între veniturile estimate de către ANAF pentru un eșantion de 561.000 de persoane fizice și cele declarate și impozitate de către aceste persoane în perioada 2016 - 2019. 

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Rețeaua noastră este integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.