Analiză sectorială EY România: Randamentele așteptate de investitori înregistrează o scădere, după nivelele record din perioadele anterioare

• Pentru marea majoritate a industriilor analizate, randamentele au înregistrat o scădere în prima parte a anului curent, comparativ cu tendința de creștere susținută observată pe parcursul anului trecut

Se remarcă o inversare a tendinței de creștere susținută a costului capitalului, constatată încă din a doua parte a anului 2021 și până spre finalul anului 2022, conform analizei sectoriale EY România.

Din perspectiva evoluțiilor față de aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari scăderi ale costului capitalului s-au înregistrat în sectorul de servicii financiare (-4,0 p.p.) și cel de materii prime (-2,6 p.p.). În topul extins al scăderilor pentru primul trimestru al anului 2023 se află și sectorul serviciilor medicale, cu o scădere de 1,8 p.p., respectiv cel al tehnologiei informației care a consemnat o scădere de 1,5 p.p. Singura uşoară creștere a costului capitalului a fost consemnată la nivelul sectorului bunurilor de consum (+0,3%). 

Evoluția randamentelor a avut la bază tendințele înregistrate de părţile componente/ elementele constitutive ale costului capitalului. În speță, scăderea ratei fără risc și implicit a primei pentru riscul de țară, precum și a primei pentru riscul de capital, au determinat diminuarea costului capitalului comparativ cu trimestrul anterior. Scăderea costului datoriei a contribuit, de asemenea, la tendința consemnată a randamentelor. În schimb, coeficientul beta a înregistrat o ușoară creștere, dar contribuția acestuia nu a compensat suficient modificarea celorlalte componente constituente ale costului capitalului, astfel încât tendința generală a randamentelor a fost de scădere.

În prezent, climatul investițional continuă să fie influențat de presiunile inflaționiste și perspectivele macroeconomice. În contextul înăspririi curente a politicilor monetare de către băncile centrale și a condițiilor de creditare, a temperării randamentelor așteptate de către investitori și a evenimentelor disruptive din sistemul financiar, se observă că potențialul de creștere pentru perioada următoare ar putea fi perturbat și ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice la nivel global.

La finalul primului trimestru 2023, sectoarele de telecomunicații și tehnologia informației înregistrează, din nou, cele mai scăzute randamente, în timp ce sectorul proprietăților imobiliare revine, după un trimestru în care a fost surclasat, în topul celor mai ridicate randamente. 

Dacă în a doua parte a anului trecut costul capitalului propriu depășea pragul psihologic de 10% pentru toate sectoarele analizate, finalul de an 2022, precum și primul trimestru al anului curent au consemnat o temperare a acestei tendințe, astfel că observăm în prezent un număr în creștere al sectoarelor care consemnează valori ale randamentului cu o singură cifră. 

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitul primului trimestru (T1) al anului 2023, publicate de companiile listate din 10 sectoare: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.    

• Majoritatea multiplicatorilor financiari au consemnat o tendință de scădere în ultimul an, inclusiv în sectoarele care au înregistrat creșteri semnificative în trimestrele anterioare  
  

După un ritm accelerat de creștere a inflației în anul 2022, începutul de an 2023 a adus o temperare a acesteia, susținută fiind de politica monetară adoptată în acest sens. 

Pe fondul temperării estimărilor pentru perioada următoare și a incertitudinilor la nivel macroeconomic și geopolitic generate de cele mai recente evenimente, sectorul proprietăților imobiliare a înregistrat în ultimul an cea mai mare scădere a multiplicatorului EBITDA (scădere cu 2,8x), urmat de sectorul serviciilor medicale (scădere cu 1,5x) și cel al energiei (scădere cu 1,2x). Dacă sectorul proprietăților imobiliare a înregistrat maxime istorice în perioada post-pandemică pe fondul ratelor mici de dobândă, a creșterii telemuncii, precum și a cererii crescute de investiții alternative, în momentul de față asistăm la o corecție la nivelul acestuia. În schimb, la polul opus, în topul creșterilor se află sectorul de tehnologie a informației (+0,7x), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Tehnologia informației reprezintă unul dintre sectoarele care au înregistrat în ultimii ani o creștere rapidă. Multiplicatorii financiari tind să se deterioreze în perioadele în care economia se contractă, confirmând astfel faptul că multiplicatorii financiari încorporează așteptările investitorilor, care tind să fie optimiști în perioade de creștere economică și să-și asume totodată riscuri mai mari. 

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics - VME) din cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial.

Despre Instrumentul de analiză sectorială:

Instrumentul oferă estimări despre evoluția randamentului, dar și despre valoarea relativă în 10 sectoare, pe baza datelor înregistrate începând cu 30 septembrie 2016 până în prezent (30 martie 2023). Randamentul fiecărui sector a fost estimat prin determinarea costului capitalului propriu (pentru sectorul de servicii financiare) și al costului mediu ponderat al capitalului (pentru celelalte sectoare analizate). Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Valoarea relativă a fiecăruia dintre sectoarele analizate a fost estimată prin cuantificarea multiplicatorilor financiari, care reprezintă indicatori de evaluare folosiți pe scară largă pentru evaluarea companiilor.

Conform principiului că active similare sunt vândute pe piață la prețuri similare, prin utilizarea unor multiplicatori rezultați dintr-o analiză a unui grup de companii comparabile și aplicarea asupra unor indicatori specifici companiei subiect, se poate obține valoarea acesteia, dintr-o perspectivă de piață. Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Analiza este fundamentată pe prelucrări de date generate de baza de date S&P Capital IQ și are în vedere un eșantion de companii listate reprezentative din Europa (inclusiv România), aferente fiecărui sector analizat, așa cum sunt acestea clasificate de către sursa citată. Mai multe detalii despre sectoarele analizate și principalii jucători din cadrul fiecăruia sunt disponibile aici.

De avut în vedere:

• Prezentul exercițiu nu a inclus o analiză de lichiditate și nici o analiză privind caracteristicile individuale (ex: mărimea companiei, nivelul veniturilor) ale fiecărei companii din grupul de comparabile utilizat. Criteriile pe baza cărora a fost realizată selecția au în vedere regiunea geografică și încadrarea sectorială, așa cum este aceasta prezentată în baza de date utilizată (S&P Capital IQ). 
• Ratele de actualizare fundamentate nu cuprind prime specifice (de ex. prima pentru mărimea companiei subiect), întrucât prezenta analiză este sectorială și nu o analiză individuală, specifică unei companii anume. Această primă poate fi aplicată, dacă este cazul. 
• Nivelurile costului capitalului prezentate sunt exprimate în euro. Pentru a asigura o comparabilitate a datelor, cât și corectitudinea calculului, acestea ar trebui aplicate unor fluxuri de numerar exprimate în aceeași monedă.
• În aplicarea multiplicatorilor trebuie luat în considerare faptul că nu există două companii identice, acestea fiind diferențiate de multiple caracteristici individuale. Astfel, abordarea ar trebui aplicată ținând cont de acest aspect cu ajustările necesare, dacă este cazul. De asemenea, în aplicarea multiplicatorilor este foarte relevant indicatorul financiar al companiei la care se aplică (de ex. venituri, EBITDA). Pentru a avea o perspectivă clară și cât mai aproape de realitate, indicatorul ar trebui să fie unul normalizat, adică să reflecte un nivel pe care compania se așteaptă să îl poată realiza în mod constant.