Studiu EY: diferență semnificativă între obiectivele organizațiilor guvernamentale în materie de inteligență artificială și realitate

• 64% dintre respondenți conștientizează importanța adoptării inteligenței artificiale
• 26% au integrat inteligența artificială la nivelul întregii organizații
• Aproape două treimi (62%) au indicat problemele legate de confidențialitatea și securitatea datelor ca obstacole în calea adoptării soluțiilor digitale

Organizațiile guvernamentale și din sectorul public conștientizează rolul esențial al datelor și al inteligenței artificiale, însă se menține un decalaj semnificativ de implementare, potrivit recentului studiu realizat de EY în rândul a aproape 500 de funcționari guvernamentali de rang înalt. Deși 64% dintre respondenți admit că adoptarea inteligenței artificiale ar putea conduce la economii substanțiale și 63% cunosc potențialul acesteia de a îmbunătăți prestarea de servicii, realitatea arată că doar 26% au integrat inteligența artificială la nivelul întregii organizații și doar 12% dintre cei chestionați au adoptat soluții de inteligență artificială generativă. Aceste rezultate evidențiază necesitatea unor măsuri ferme din partea guvernelor pentru a reduce acest decalaj, 58% dintre respondenți pledând pentru accelerarea adoptării tehnologiei datelor și a inteligenței artificiale în organizațiile din sectorul public.

Rezultatele studiului au relevat că organizațiile care au implementat deja analiza de date și inteligența artificială beneficiază de avantaje semnificative în mai multe domenii, printre care o mai bună interacțiune cu cetățenii prin ameliorarea accesului și servicii personalizate, monitorizare îmbunătățită și economii de costuri datorită eficientizării, securitate consolidată prin reducerea fraudelor și a erorilor, creșterea productivității și satisfacției angajaților, precum și decizii mai bine fundamentate și bazate pe date.

Deschizători de drumuri

Cercetarea a identificat o categorie a pionierilor, organizații care sunt semnificativ mai avansate decât celelalte organizații nu doar în ceea ce privește progresele făcute în implementare, ci și abordarea strategică. Primele 20% dintre organizațiile respondente, clasificate drept pionieri, sunt mai avansate în implementarea soluțiilor digitale. Restul de 80% dintre respondenți sunt clasificați ca organizații din eșalonul secund.

Pionierii se disting prin accentul strategic pus pe construirea unor fundații solide, fără să se grăbească să implementeze tehnologii de inteligență artificială avansate. 88% dintre pionieri au implementat infrastructuri de date și digitale, comparativ cu 58% dintre organizațiile din eșalonul secund. 76% dintre pionieri au digitalizat sau automatizat procesele și serviciile existente, față de 33% dintre organizațiile din eșalonul secund, iar 58% dintre pionieri au implementat capacități de analiză a datelor, comparativ cu o treime (33%) dintre organizațiile din eșalonul secund. 

Provocări legate de implementarea inteligenței artificiale

Implementarea analizei de date, a inteligenței artificiale și a GenAI reprezintă o dilemă pentru organizațiile guvernamentale. Acestea conștientizează posibilele beneficii, însă se confruntă cu provocări semnificative care împiedică implementarea. Aproape două treimi (62%) dintre respondenți au afirmat că preocupările legate de confidențialitatea și securitatea datelor limitează capacitatea actuală a organizației lor de a adopta soluții digitale și bazate pe date. De asemenea, 51% au indicat lipsa unei strategii de transformare digitală și a datelor, iar 45% menționează infrastructura de date inadecvată.

Spre deosebire de sectorul privat, autoritățile guvernamentale gestionează cantități mari de date protejate prin lege. Legislația privind protecția vieții private și barierele normative, concepute inițial pentru a proteja cetățenii, fac dificilă transmiterea datelor, deoarece îi împiedică pe funcționarii publici să acționeze dincolo de ceea ce este permis în mod explicit, în lipsa cadrelor și mecanismelor de protecție necesare. Organizațiile de top soluționează aceste provocări prin stabilirea unor cadre clare de guvernanță a datelor, care precizează permisiunile, mijloacele de control al accesului și limitările în utilizare, și creează politici și tehnici transparente privind utilizarea datelor, pentru a proteja datele cu caracter personal, permițând totodată analiza acestora.

Valorificarea momentului inteligenței artificiale

Convergența provocărilor fără precedent cu care se confruntă autoritățile guvernamentale în prezent, adică constrângerile legate de resurse, schimbările demografice, problemele sociale complexe și exigențele tot mai mari ale cetățenilor, impune un răspuns transformator. Studiul a arătat că tehnologia datelor și inteligența artificială oferă exact capacitățile necesare pentru a face față acestor provocări, însă numai dacă sunt implementate într-un mod atent și sistematic.

Despre studiu

Metodologia de cercetare: identificarea unor perspective globale

În intervalul august – septembrie 2024, organizația globală EY, în colaborare cu Oxford Economics, a desfășurat un studiu pentru a explora răspunsurile la întrebarea: cum pot guvernele să valorifice datele și inteligența artificială pentru a maximiza valoarea publică?

S-a realizat un sondaj în rândul a 492 de lideri din sectorul guvernamental din 14 țări, bine familiarizați sau direct implicați în programele de tehnologie a datelor și inteligență artificială din organizațiile lor. Printre funcțiile vizate s-au numărat cele de director general, director de tehnologia informației, director de tehnologia datelor, director de strategie, director pentru inteligența artificială, director de inovație, director operațional, director tehnologic și comisar.

Au fost utilizate următoarele definiții în cadrul studiului pentru a asigura coerența la nivelul diferitelor contexte guvernamentale:

Infrastructura de date și digitală: sistemele și serviciile fundamentale digitale și de date care susțin stocarea, prelucrarea și comunicarea datelor. Exemplu: o platformă guvernamentală de cloud computing care găzduiește diverse aplicații de servicii publice, permițând un schimb de date eficient între departamentele administrației.

Analiza avansată a datelor: utilizarea unor tehnici și instrumente sofisticate pentru a analiza seturi de date mari și complexe, cu scopul de a identifica informații de profunzime, de a prognoza rezultate și de a fundamenta procesul decizional. Exemplu: utilizarea analizei predictive pentru a anticipa tiparele de trafic și a optimiza programul transportului public.

Inteligența artificială: ramură a informaticii care vizează crearea de sisteme capabile să îndeplinească sarcini, precum înțelegerea limbajului natural, recunoașterea tiparelor, rezolvarea de probleme și învățarea din experiență. Exemplu: un chatbot inteligent utilizat de administrația unui oraș pentru a răspunde solicitărilor, pentru a furniza informații despre servicii și pentru a sprijini cetățenii în formularea cererilor, contribuind astfel la îmbunătățirea interacțiunii cu publicul și a eficienței serviciilor.

Inteligența artificială generativă: subcategorie a inteligenței artificiale care creează conținut nou, inclusiv text, imagini, cod și alte tipuri de media, pe baza tiparelor învățate din datele de antrenament. Aceasta are capacitatea de a învăța, de a raționa și de a aplica cunoștințele contextual în domenii variate. Exemplu: un sistem care se integrează perfect cu diferite sectoare guvernamentale, precum sănătatea, educația și transporturile, pentru a lua decizii informate în mod autonom, pentru a aloca resurse în mod optim și pentru a se adapta la noi reglementări sau nevoi sociale fără intervenție umană explicită.

Notă metodologică: studiul se bazează pe autoevaluarea organizațiilor participante, proces cunoscut ca reprezentând o potențială sursă de subiectivism. Pentru a atenua acest risc, concluziile cheie au fost validate prin interviuri și prin analize comparative între regiuni.