Cercetarea a relevat că o treime dintre companiile intervievate (34%) și-au reformulat obiectivele climatice pentru a ține cont de factori precum reducerea finanțării sau incertitudinile legislative, iar peste două cincimi dintre aceste reformulări (44%) au avut drept rezultat fie obiective mai puțin ambițioase, fie extinderea calendarelor de implementare.
Potrivit studiului, majoritatea companiilor (68%) au evaluat atât riscurile de tranziție, cât și riscurile fizice cu care se confruntă din cauza schimbărilor climatice, adică riscurile legate de procesul de decarbonizare și cele generate direct de evenimentele asociate cu schimbările climatice. Cu toate acestea, mai puțin de o cincime (17%) raportează impactul financiar al acestor riscuri, ceea ce face ca expunerea lor la schimbările climatice să nu fie clară sau cuantificabilă.
Marea majoritate a companiilor de top participante la studiu (92%) au declarat că au analizat în detaliu impactul probabil al riscurilor fizice asupra operațiunilor lor, dar doar două cincimi (44%) au indicat că au implementat măsuri care le vor ajuta să se adapteze pentru a gestiona aceste riscuri.
Cercetarea mai indică și o lipsă de guvernanță eficientă în multe organizații, ceea ce ar putea submina eforturile de combatere a schimbărilor climatice. De exemplu, în doar 8% dintre companii consiliul de administrație are activități de supraveghere în privința alocării capitalului, 21% în privința stabilirii obiectivelor și numai 41% în privința monitorizării progreselor.
O analiză separată realizată de EY, în completarea constatărilor acestui studiu, evidențiază costul lipsei de acțiune pentru companii. Aceasta a arătat că acele organizații care nu abordează riscurile asociate cu schimbările climatice ar putea pierde până la 15% din veniturile anuale.