EY se referă la organizația globală și se poate referi la una sau mai multe dintre firmele membre ale Ernst & Young Global Limited, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată. Ernst & Young Global Limited, o companie din Regatul Unit cu răspundere limitată prin garanție, nu oferă servicii clienților.
Descoperiți toate rezultatele pentru
'
'
Nu am găsit nici un rezultat
General
Vedeți totPeople
Vedeți totCăutări recente
Comunicat de presă
30 mar. 2026
Studiu EY: adoptarea inteligenței artificiale autonome se extinde, deși persistă încă temeri legate de încredere
- În ultimele șase luni, 16% dintre consumatorii din 23 de piețe spun că au utilizat sisteme de inteligență artificială care au acționat în numele lor
- Securitatea rămâne principala preocupare, însă ritmul de adoptare depășește nivelul temerilor
- Opt piețe „pionier” se poziționează rapid pentru un impact disproporționat și transformator în economia inteligenței artificiale
EY a publicat AI Sentiment Report 2026, care arată că, deși dezbaterea publică privind inteligența artificială (AI) continuă să se concentreze pe încredere și riscuri, comportamentul din viața reală indică o altă realitate. Consumatorii integrează din ce în ce mai mult inteligența artificială în procesul decizional zilnic și permit deja sistemelor AI să acționeze în numele lor.
Numai în ultimele șase luni, mai bine de opt din zece respondenți (84%) au utilizat inteligența artificială, iar, la nivel global, 16% au declarat că folosesc sisteme AI care acționează fără intervenție umană. Acest lucru sugerează că utilizarea inteligenței artificiale trece dincolo de stadiul inițial de experimentare, iar autonomia nu mai este un scenariu de viitor, ci o realitate în evoluție.
A doua ediție anuală a studiului EY AI Sentiment Report a sondat peste 18.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, din 23 de piețe, având obiectivul de a înțelege modul în care oamenii au perceput și au utilizat inteligența artificială în ultimele șase luni. Concluziile din acest an arată clar: adoptarea inteligenței artificiale depășește nivelul de neîncredere.
Concluziile cercetării indică faptul că o minoritate în creștere deleagă deja decizii către inteligența artificială, în timp ce mult mai mulți o utilizează ca pe un instrument de sprijin în viața de zi cu zi. Pentru liderii de companii, această situație creează oportunități, dar și responsabilități. Pe măsură ce inteligența artificială autonomă începe să se extindă, organizațiile trebuie să modeleze acest proces într-un mod deliberat, apăsând pedala de accelerație acolo unde există deja încredere și valoare și cu precauție acolo unde sunt încă necesare claritate, măsuri de protecție sau confort.
De la asistență la delegare
Raportul arată că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale a fost determinată mai puțin de creșterea încrederii utilizatorilor în tehnologie și mai mult de familiaritatea rezultată din utilizarea cotidiană în activități fără miză prea mare, precum planificarea rutelor, asistarea clienților, planificarea călătoriilor și recomandările de conținut, care au devenit integrate în rutinele zilnice.
În rândul respondenților:
- 9% au utilizat vehicule sau taxiuri autonome
- 10% au utilizat agenți AI pentru a achiziționa produse în numele lor
- 11% au permis inteligenței artificiale să recompleteze automat coșurile de cumpărături sau să gestioneze operațiuni bancare.
Chiar și în rândul celor care nu au utilizat încă inteligența artificială autonomă, gradul de deschidere este ridicat. Peste o treime dintre respondenți au declarat că ar prefera ca inteligența artificială să aplice automat reduceri la finalizarea comenzii (36%) sau să rezolve problemele de asistență a clienților fără implicarea lor (34%), iar o proporție semnificativă este deschisă ca inteligența artificială să preia inițiativa în scenarii cu miză mai ridicată, precum securitatea locuinței (30%) sau programarea întâlnirilor (21%).
Ritmul de adoptare crește mai rapid decât încrederea în inteligența artificială
Deși utilizarea se extinde, încrederea în modul în care inteligența artificială este controlată nu a crescut în același ritm. Pe toate piețele, oamenii continuă să exprime temeri privind securitatea, controlul, responsabilitatea și autenticitatea, însă aceste preocupări nu încetinesc ritmul de adoptare. În schimb, ele modelează așteptările despre cum ar trebui introdusă autonomia.
Studiul a constatat că:
• 66% dintre respondenți sunt îngrijorați de posibilitatea ca sistemele AI să fie accesate ilegal sau să fie afectate de breșe de securitate
• aproape șapte din zece respondenți (66%) consideră că supervizarea umană rămâne esențială
• 73% dintre respondenți, aproape trei sferturi, se tem că nu vor mai putea distinge între conținut real și cel generat de AI.
Încrederea va fi factorul care va stabili câștigătorii pe termen lung în economia inteligenței artificiale, însă în prezent adoptarea avansează mai rapid decât nivelul de încredere. Organizațiile trebuie să câștige această încredere prin experiențe cotidiene pozitive, susținute de date fiabile, de mecanisme de protecție clare și de responsabilitate, pentru a reduce decalajul dintre comportament și percepție.
Piețele pionier oferă un prim semnal
Deși utilizatorii timpurii apar pe toate piețele, ritmul de adoptare nu este uniform. Cercetarea a identificat opt piețe „pionier”, care sunt mai avansate în parcursul lor în domeniul inteligenței artificiale și în care utilizarea este mai extinsă, mai frecventă și profund integrată în viața de zi cu zi. Aceste piețe sunt India, China continentală, Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong și Coreea de Sud. Cumulat, 94% dintre persoanele de pe aceste piețe au declarat că utilizează inteligența artificială, aproape una din patru (24%) utilizând deja inteligența artificială autonomă.
Celelalte piețe au fost împărțite în „piețe în tranziție”, unde adoptarea generală a fost mai lentă, dar utilizarea și interesul încep să crească, și „piețe întârziate”, care manifestă o reticență mai mare, o relevanță percepută mai scăzută și o utilizare mai selectivă. Acestea sunt cu 12% și, respectiv, 15% în urma piețelor în tranziție în ceea ce privește utilizarea generală a inteligenței artificiale și cu 11% și, respectiv, 13% în urma acestora în utilizarea inteligenței artificiale autonome.
În România, vedem o adopție a inteligenței artificiale concentrată preponderent pe creșterea eficienței personale, dar încă limitată atunci când vorbim despre transformarea profundă a proceselor de business. Guvernanța AI se află la început, iar multe organizații rămân în zona de experimente și proiecte pilot care nu reușesc să fie scalate. Deși numeroase companii au făcut primii pași, lipsa unei direcții clare privind etapele următoare generează o anumită frustrare legată de beneficiile reale pe care AI le poate livra. În acest context, asistăm la o creștere clară a interesului pentru educarea consiliilor de administrație și a directorilor executivi, care trebuie să înțeleagă impactul AI asupra strategiei organizaționale, precum și pașii concreți necesari pentru adoptarea sistemelor de tip agentic AI.
Despre studiu
Studiul AI Sentiment Index se bazează pe cercetări realizate de organizația globală EY pentru a înțelege mai bine modul în care oamenii din întreaga lume folosesc inteligența artificială și cum văd ei viitorul acesteia. În acest sens, EY Studio+ a desfășurat un sondaj în rândul a 18.152 de persoane de pe 23 de piețe (Australia, Brazilia, Canada, China continentală, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Hong Kong, India, Irlanda, Italia, Japonia, Regatul Arabiei Saudite, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Suedia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și SUA).
Pentru ca rezultatele sondajului să fie reprezentative pentru populația fiecărei piețe, s-a folosit o abordare de eșantionare aleatorie stratificată, cu cote de vârstă (cel puțin 18 ani), gen și locație, bazate pe datele recensământului local. Pentru a garanta o influență egală pentru fiecare piață, toate rezultatele au fost ponderate statistic. Deoarece gradul de penetrare al internetului este relativ scăzut pe piețe precum India, China continentală, Brazilia și Japonia, orice rezultat de pe aceste piețe trebuie privit ca reprezentativ pentru persoanele care au acces la internet, nu pentru întreaga populație.