Modificările fiscale din al II-lea pachet fiscal-bugetar

În data de 15 decembrie 2025, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 11160 Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În cele ce urmează am inclus o selecție a principalelor modificări aduse Codului Fiscal, care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Impozitul pe profit

Se introduce un nou articol 251 privind Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate/ constituite și nu au locul conducerii efective în România:

• Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la articolul 15 și cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane EURO, care înregistrează,  în relația cu entitățile afiliate care nu sunt înființate/ constituie și nu au locul conducerii efective în România, cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management și cheltuieli de consultanță, așa cum sunt prezentate în raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024 / exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor din aceleași raportări este de peste 1%, consideră aceste cheltuieli deductibile, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementarilor contabile în anul fiscal de calcul.
• Începând cu anul fiscal 2027 / anul fiscal modificat care începe în anul 2027, ponderea de 1%, precum și cheltuielile prevăzute mai sus se determină pe baza cheltuielilor prezentate în declarația fiscală stabilită prin ordin al ministrului finanțelor.
• Contribuabilii înființați în cursul unui an fiscal, pentru anul fiscal al înființării, aplică prevederile la sfârșitul anului fiscal de calcul, luând în considerare cheltuielile aferente drepturilor de proprietate, cheltuielile de management și consultanță în total cheltuieli, așa cum sunt înregistrate în contabilitate. Aceste prevederi fiind aplicabile contribuabililor înfiițați în cursul anului 2025/ anului fiscal modificat care începe în 2025, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal 2026/ anului fiscal modificat care începe în 2026.
• Nu intră sub incidența acestor prevederi: (i) cheltuielile reprezentand drepturi de proprietate intelectuală, management și consultanță efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor, modelelor industriale, drepturilor de autor sau altele similare înregistrate în România și (ii) cheltuielile care se capitalizează în valoarea imobilizărilor corporale și necorporale, potrivit reglementărilor contabile.
• În cazul grupului fiscal, prevederile menționate mai sus se aplică corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.
• Articolul nu se aplică contribuabililor care dețin un acord de preț în avans sau, care începând cu anul 2027 solicită Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) emiterea unui astfel de acord ce are ca obiect tranzacții derulate cu persoane afiliate nerezidente. În cazul respingerii acordului de preț în avans, pentru sumele respective se recalculează retroactiv impozitul pe profit, iar accesoriile fiscale se percep de la trimestrul/ anul în case s-a efectuat deducerea.
• În cazul instituțiilor de credit (persoane juridice române și sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine – personae juridice străine), prevederile acestui articol nu se aplică.
• În sensul prevederilor legislative de mai sus, entitățile afiliate sunt cele definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

La articolul 45, după alineatul 23, se introduce un nou alineat, alin. (24):

•  Contribuabilii care au scăzut valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul articolului 462 alin. (2), sunt obligați să pastreze în patrimoniu activele respective pentru o perioadă cel puțin egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.
• În situația nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se impune recalcularea impozitului minim pe cifra de afaceri și se percep creanțe fiscale acesorii, cu obligația depunerii declarației fiscale rectificative.
• Nu intră sub incidența acesor prevederi următoarele tipuri de active: (i) activele transferate în cadrul reorganizărilor; (ii) activele înstrăinate în procedura de lichidare/ faliment; (iii) activele distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite și (iv) activele scoase din patrimoniu ca urmarea îndeplinirii unor obligații prevazute de lege.

Având în vedere cele menționate anterior, recomandăm companiilor să efectueze o analiză detaliată a structurii și naturii tranzacțiilor cu părți afiliate și impactul noilor reglementări. Considerăm esențială respectarea în continuare a reglementărilor referitoare la prețurile de transfer, precum și evaluarea oportunității de a încheia Acorduri de Preț în Avans care pot aduce beneficii semnificative în gestionarea riscurilor fiscale.

Impozit pe venit

În zona impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, printre cele mai importante modificări menționăm:

a. Venituri nou incluse în definiția veniturilor din activități independente

• Includerea în veniturile din activități independente și a celor obținute din prestarea de servicii de cazare, precum și din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuințe proprietate personală.
• Se prevede modalitatea de determinare a venitului net anual din prestarea de servicii de cazare, respectiv prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut. Impozitul pe venit anual se va determina prin aplicarea cotei de 10% la venitul net anual si se va stabili prin depunerea Declarației unice de către contribuabil.
• Pentru determinarea venitului net din prestarea de servicii de cazare, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.
• Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare.

b. O nouă modalitate de stabilire a nivelului minim al normelor de venit pentru veniturile din activități independente

• Nivelul minim al normelor de venit se stabilește prin raportare la nivelul a 12 salarii de bază minim brute pe ţară garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului (în loc de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii normei) înmulțit cu 12.

c. Modificări privind veniturile din cedarea folosinței bunurilor

• Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și acele venituri obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal. Se crește astfel numărul de camere de la maximum 5, la maximum 7, pentru calificarea acestui venit tot in categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor.
• Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deţinători legali, a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere, aceleiași persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic.
• Se prevede o nouă modalitate de determinare a venitului net anual din închirierea pe termen scurt (denumită anterior ”închiriere în scop turistic”) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, respectiv prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut, fiind eliminată, în cazul acestora, impozitarea pe baza normei anuale de venit.
• Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă. 
• Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să păstreze fişa de ocupare a capacităţii de cazare.
• Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuinţe proprietate personală este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venituri din activități independente și se supun impunerii în mod corespunzător noilor reguli propuse pentru activități independente (aplicabile veniturilor  realizate din prestarea de servicii de cazare), mai sus enunțate.

d. Creșterea cotelor de impozitare a veniturilor obținute din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operaţiuni efectuate prin intermediari români

• Pentru titluri de valoare și instrumente derivate deținute/tranzacționate după o perioadă ≥ 365 zile, cota de impozit crește de la 1% la 3%.
• Pentru cele deținute/tranzacționate < 365 zile, cota de impozit crește de la 3% la 6%.

e. Creșterea cotei de impozitare a câştigului net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului de investiţii, care nu sunt efectuate prin intermediari români

• Pentru câștiguri din astfel de operațiuni, care nu sunt efectuate prin intermediari români, cota de impozitare crește de la 10% la 16%.

f. Creșterea cotei de impozitare pentru venitul din transferul de monedă virtuală

• Cota de impozitare pentru câștigul din transferul de monedă virtuală crește de la 10% la 16%.

g. Creșterea bazei anuale maxime de calcul pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din activități independente

• Este crescută baza anuală maximă de calcul pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din activități independente, de la nivelul de 60 de salarii minime brute pe ţară, la unul de 72 de salarii minime brute pe țară.

h. Dispoziții tranzitorii pentru anumite venituri obținute în anul 2025

• Pentru veniturile din activități independente obținute în anul 2025 din închirierea în scop turistic, pentru care venitul net a fost determinat în sistem real sau pe baza normelor de venit, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. Pierderea reportată, necompensată, precum şi pierderea fiscală înregistrată în anul fiscal 2025 reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
• Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor obținute în anul 2025, din închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele  proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, pentru care determinarea venitului net a fost determinată în baza normelor de venit, precum și în cazul în care determinarea venitului net a fost efectuată în sistem real, potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activităţi independente, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. Pierderea fiscală înregistrată în anul fiscal 2025 reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
• Pentru veniturile din activități independente realizate în anul fiscal 2025, obligaţiile fiscale privind contribuția de asigurări sociale de sănătate sunt cele în vigoare la data realizării venitului.

i. Impozitul special

• Nivelul cotei de impozit crește de la 0.3% la 0.9%.

Modificările întra în vigoare și se aplică astfel:

• Cele cu privire la veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt – intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare publicarii legii în Monitorul Oficial (adică 1 ianuarie 2026) și se aplică începand cu veniturile aferente anului 2026;
• Cele cu privire la câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin intermediari români – intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 și se aplică pentru transferuri/operațiuni efectuate începând cu 1 ianuarie 2026;
• Cele cu privire la câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operaţiuni cu instrumente financiare derivate precum şi din transferul aurului de investiţii care nu sunt efectuate prin intermediari români – intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 și se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026;
• Cele cu privire la venitul din transferul de monedă virtuală – intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 și se aplică câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026;
• Cele cu privire la baza anuală maximă de calcul pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din activități independente – intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 și se aplică începand cu veniturile aferente anului 2026.
• Cele cu privire la impozitul special - intră în vigoare la 1 ianuarie 2026

Impozite și taxe locale

În zona impozitelor și taxelor locale, printre cele mai importante modificări menționăm:

a. Impozitul pe construcții

• Se renunță la anumite scutiri (de ex.: pentru clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament; pentru clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea anumitor ministere), și în același timp, se introduc noi scutiri (de ex.: pentru clădirile noi realizate ca parte a unor proiecte investiționale din industria prelucrătoare/ depozite/ logistică pe o perioadă de 2 ani, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat).
• Pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice se mărește valorea impozabilă per m2 și se elimină reducerile.
• Pentru persoanele juridice se elimină prevederile privind clădirile rezidențiale și cele cu destinație mixtă, rămânând doar cele aferente clădirilor nerezidențiale.

b. Impozitul pe teren

• Se elimină și se adaugă anumite excepții, în corelație cu cele pentru impozitul pe construcții.
• Se mărește valoarea impozabilă per hectar în ceea ce privește terenul aflat în extravilan și intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii.

c. Impozitul pe mijloacele de transport

• Se elimină anumite scutiri (de ex.: pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; pentru navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în anumite regiuni din țară, astfel cum sunt prevăzute de lege; pentru mijloacele de transport ale instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea anumitor ministere, etc.). De asemenea, se introc noi situații în care consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport.
• Pentru vehiculele înmatriculate se modifică modul de calcul al impozitului, astfel acesta se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică și norma de poluare, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare prevazută de lege. Ministerele relevante vor colabora pentru schimbul de date privind norma de poluare.
• În cazul mijloacelor de transport hibride cu emisii de CO2 mai mici sau egale cu 50g/km, impozitul se reduce cu maximum 30%, conform hotărârii consiliului local/ Consiliului General al Municipiului București.
• În cazul autovehiculelor acționate electric, impozitul pe mijloacele de transport este în valoare de 40 lei/an.

d. Alte dispoziții comune – Impozite și taxe locale

• Se majorează procentul cotei adiționale la impozitele și taxele locale care poate fi până la 100% față de nivelurile maxime stabilite de lege.
• Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București pot să acorde scutiri sau reduceri de plată a impozitelor și taxelor locale pe o perioadă de cel mult 2 ani, pe baza unor analize cost-beneficiu și criterii predefinite, iar cuantumul total al acestora este limitat la 5% din veniturile încasate din impozitele și taxele locale.

Totodată, prezenta Lege aduce completări Legii societăților nr. 31/1990, pe care le sumarizăm în cele ce urmează:

• Se introduc restricții suplimentare privind distribuirea dividendelor și relațiile financiare cu acționarii sau persoanele afiliate, în scopul protejării capitalului societăților. Astfel, societățile care acordă dividende interimare nu pot oferi împrumuturi acționarilor sau altor personae afiliate până la regularizarea acestora, iar restituirea împrumuturilor este interzisă atunci când activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris. Nerespectarea acestor reguli atrăgând răspunderea solidară pentru obligațiile bugetare și sancțiuni contravenționale semnificative.
• Se stabilesc condiții mai stricte pentru distribuirea dividendelor în prezența pierderilor reportate sau a unui activ net diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, fiind necesară acoperirea pierderilor și reîntregirea capitalului înainte de orice distribuire. Societățile care, pe baza situațiilor financiare interimare, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot efectua distribuiri de dividende interimare din profitul exercițiului financiar curent dacă nu au reîntregit activul net la valoarea minimă prevăzută de lege.
• Se consolidează regimul sancționator privind obligația de reconstituire a activului net și, după caz, conversia împrumuturilor acordate de acționari în capital social, inclusiv pentru societățile cu răspundere limitată. Sunt prevăzute termene clare, amenzi substanțiale și competențe de control pentru Agenția Națională de Admnistrare Fiscală (ANAF), aplicabile începând cu anul 2027, precum și o serie de excepții pentru investitori profesioniști, fonduri de investiții, finanțări publice sau europene și anumite investiții în întreprinderile mici și mijlocii.

Echipa EY este disponibilă pentru detalii suplimentare privind cele menționate mai sus.