Principalele propuneri din noul pachet de relansare economică

În data de 05 februarie 2026, a fost publicat un proiect legislativ privind instituirea unor noi măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar.

Printre cele mai relevante măsuri propuse, dorim să menționăm următoarele:

Impozitul pe profit

• introducerea unui nou mecanism de acordare a stimulentului pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, sub forma unui credit fiscal în procent de 10% din valoarea cheltuielilor eligible – mecanism actualizat în spiritul Legii 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni;
• introducerea metodei de amortizare supraaccelerată (65% din valoarea fiscală în primul an de utilizare) pentru investițiile în activele noi, achiziționate/produse și puse în funcțiune, din sub-grupele 2.1. Echipamente tehnologice, mașini, unelte și instalații de lucru și 2.4. Animale și plantații în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 (respectiv, anul fiscal modificat care începe în 2026);
• pentru contribuabilii care aplică facilitatea privind profitul reinvestit, prin excepție de la regula generală, se introduce posibilitatea de a aplica metoda amortizării accelerate doar în măsura în care scutirea se aplică în anul 2026 (anul fiscal modificat care începe în 2026) pentru activele din subgrupa 2.1. Echipamente tehnologice, respectiv mașini, unelte și instalații de lucru, precum si pentru computer și echipamente periferice ale acestora.
• se propune actualizarea valorii minime de intrare a mijloacelor fixe pentru activele corporale (utilizată la calculul amortizării fiscale) de la 2.500 lei la 5.000 lei;
• introducerea unui nou stimulent fiscal pentru contribuabili în procesul de admitere/menținere la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată, constând în deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal a 50% din cheltuielile înregistrate cu acest proces;
• pentru contribuabilii care înregistrează rezerve fiscale constituite ca urmare a aplicării facilității profitului reinvestit începând cu anul fiscal 2026 (anul fiscal modificat care începe în 2026), se introduc noi prevederi privind impozitarea acestora în situația în care rezervele sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, distribuire sau pentru acoperirea pierderilor înainte de expirarea perioadei de 5 ani sau după această perioadă;
• menținerea permanentă a termenului de depunere standard al declarației anuale de impozit pe profit la data de 25 iunie inclusiv a anului următor (inclusiv pentru organizațiile non-profit, cultele religioase și contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, plantelor tehnoce și a cartofului, pomicultură și viticultură – pentru care termenul de depunere este in prezent 25 februarie a anului următor).

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

• se propune stabilirea plafonului de venituri pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor la 100.000 euro (acest plafon verificându-se prin raportare la cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile). Pentru stabilirea menținerii în regimul microîntreprinderilor sau ieșirea din regim, la calculul cifrei de afaceri se vor adăuga și veniturile din transferul mijloacelor fixe/terenurilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, doar în situația în care microîntreprinderea transferă mai mult de un activ din oricare subgrupă;
• se introduce posibilitatea revenirii la sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor – în măsura îndeplinirii condițiilor relevante – chiar dacă societatea a mai fost microîntreprindere în trecut;
• în cazul microîntreprinderilor nou-înființate, condiția privind existența unui salariat este propusă a fi îndeplinită într-un termen de 90 de zile de la data înregistrării (de la 30 de zile așa cum prevăd regulile actuale). De asemenea, condiția referitoare la existența unui salariat se va considera îndeplinită și în situația în care salariatul se află în concediu pentru incapacitate termporară de muncă (cât timp perioada cumulate a concediului nu depășește 30 de zile pe întregul an fiscal).

Bonificația fiscală din impozitul pe profit anual / impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

• se propune acordarea unei bonificații contribuabililor plătitori de impozit pe profit (indiferent de sistemul de declarare și plată) / impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în cuantum de 3% din impozitul respectiv aferent anului fiscal 2025 (anului fiscal modificat care începe în 2025);
• organul fiscal central constată din oficiu îndeplinirea condițiilor pentru acordarea bonificațiilor prin emiterea unei decizii (după expirarea termenului de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit / declaratiei aferente trimestrului IV pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor);
• bonificația se acordă de către organul fiscal cu respectarea următoarelor condiții de către contribuabil:
  • are toate declarațiile depuse conform vectorului fiscal;       
  • sunt stinse integral şi la termen obligațiile privind impozitul pe profit anual / impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
  • nu înregistrează nicio altă obligație fiscală/bugetară restantă la termenul legal pentru depunerea declarațiilor prin care se declară impozitul pe profit anual aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, respectiv prin care se declară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2025.

Impozit pe venit și contribuții sociale

Venituri din activități independente

• În cazul veniturilor din activități independente, determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se propune să se introducă în categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată următoarele:
  • contribuțiile la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, contribuţiile la schemele de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) care au fost efectuate (pe lângă entitățile autorizate deja prevăzute de Codul Fiscal) către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum și contribuțiile la produse paneuropene de pensii personale aferente conturilor sau subconturilor din România, în aceleași condiții și limitându-se la aceeași valoare totală anuală cumulată aplicabilă deja contribuțiilor la fondurile/schemele de pensii facultative;
  • sumele plătite în scopul personal al contribuabilului, pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1) din Codul Fiscal, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, fără a include costurile aferente tranzacţiei.

Venituri din salarii

• În cazul veniturilor din salarii, se propune adăugarea în categoria veniturilor neimpozabile (din categoria celor care intră în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază), atât în sensul impozitului pe venit, cât și al contribuțiilor sociale, și a următoarelor venituri:
  • contribuţiile la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaționale de către ASF, administrate (pe lângă entitățile autorizate deja prevăzute de Codul Fiscal) de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE, în aceleași condiții și limitându-se la aceeași valoare totală anuală cumulată aplicabilă deja contribuțiilor la fondurile/schemele de pensii facultative.
• În ceea ce privește determinarea impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se afla funcția de bază, se propune deducerea și a:
  • contribuţiilor la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 şi contribuţiilor la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaționale de către ASF, administrate (pe lângă entitățile autorizate deja prevăzute de Codul Fiscal) de entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE, precum și a contribuțiilor la produse paneuropene de pensii personale aferente conturilor sau subconturilor din România, în aceleași condiții si limitându-se la aceeași valoare totală anuală cumulată aplicabilă deja contribuțiilor la fondurile/schemele de pensii facultative;
  • sumelor suportate de angajați pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1) din Codul Fiscal, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției.

Bonificație privind impozitul pe venit

• Se propune acordarea unei bonificaţii persoanelor fizice, în cuantum de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii Declaraţiei unice (formularul 212), dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
  • impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de  sănătate datorată potrivit art. 180 alin. (2) din Codul fiscal pentru anul 2025, se sting prin plată și/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv;
  • Declaraţia unică se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.
• Bonificația va fi determinată de contribuabil și evidențiată distinct în Declarația unică, sub rezerva verificării ulterioare. Impozitul pe venit de plată va fi stabilit prin diminuarea acestuia cu valoarea bonificației.
• În situația în care contribuabilii au depus Declarația unică pentru veniturile realizate in anul 2025, fără aplicarea bonificației, aceștia pot beneficia de aceasta, prin depunerea unei declarații rectificative până la data de 15 aprilie 2026 inclusiv, cu respectarea tuturor condițiilor de acordare prevăzute de proiectul de lege.
• Plățile efectuate pentru impozitul pe venit aferent anului 2025, realizate atât înainte de intrarea în vigoare a legii propuse de prezentul proiect, cât și ulterior, dar nu mai târziu de 15 aprilie 2026 inclusiv, sunt luate în considerare la acordarea bonificației, dacă au fost respectate toate condițiile de acordare a bonificației prevăzute de proiectul de lege. Sumele achitate în plus se restituie sau se compensează conform Codului de Procedură Fiscală.

Taxa pe valoarea adăugată

Se modifica plafonul aplicabil regimului sistemului TVA la incasare, acesta crescand de la valoarea de 4.500.000 lei din prezent pana la:

• 5.000.000 lei, in perioada 1 martie - 31 decembrie 2026;  
• 5.500.000 lei, incepand cu data de 1 ianuarie 2027.

Totodată, prezenta Lege aduce completări Legii societăților nr. 31/1990, pe care le sumarizăm în cele ce urmează:

• Se introduc restricții suplimentare privind distribuirea dividendelor și relațiile financiare cu acționarii sau persoanele afiliate, în scopul protejării capitalului societăților. Astfel, societățile care acordă dividende interimare nu pot oferi împrumuturi acționarilor sau altor personae afiliate până la regularizarea acestora, iar restituirea împrumuturilor este interzisă atunci când activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris. Nerespectarea acestor reguli atrăgând răspunderea solidară pentru obligațiile bugetare și sancțiuni contravenționale semnificative.
• Se stabilesc condiții mai stricte pentru distribuirea dividendelor în prezența pierderilor reportate sau a unui activ net diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, fiind necesară acoperirea pierderilor și reîntregirea capitalului înainte de orice distribuire. Societățile care, pe baza situațiilor financiare interimare, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot efectua distribuiri de dividende interimare din profitul exercițiului financiar curent dacă nu au reîntregit activul net la valoarea minimă prevăzută de lege.
• Se consolidează regimul sancționator privind obligația de reconstituire a activului net și, după caz, conversia împrumuturilor acordate de acționari în capital social, inclusiv pentru societățile cu răspundere limitată. Sunt prevăzute termene clare, amenzi substanțiale și competențe de control pentru Agenția Națională de Admnistrare Fiscală (ANAF), aplicabile începând cu anul 2027, precum și o serie de excepții pentru investitori profesioniști, fonduri de investiții, finanțări publice sau europene și anumite investiții în întreprinderile mici și mijlocii.

Noi programe de finanțare nerambursabilă pentru investiții

Guvernul introduce un pachet amplu de 7 facilități de finanțare dedicate proiectelor de investiții.

Noile programe, includ atât scheme de ajutor de stat, cât și instrumente financiare operate prin Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

Cele 7 facilități sunt structurate în funcție de nevoile specifice ale domeniilor considerate prioritare. Astfel, vor exista scheme dedicate pentru:

a) investiții strategice de peste 200 mil. EUR;

b) industria prelucrătoare cu deficit comercial;

c) valorificarea resurselor minerale, în special materiilor prime strategice si critice;

d) cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte;

e) industria de apărare;

f) creșterea competitivității regionale;

g) companiile nou‑înființate cu capital din diaspora.

Pragurile minime ale investițiilor pornesc de la 1 mil. EUR pentru proiectele de cercetare–dezvoltare și ajung până la 15 mil EUR pentru investiții în materii prime strategice, în timp ce unele scheme includ și plafoane maxime admise de investiție.

Bugetele alocate acestui pachet sunt semnificative și sunt distribuite astfel: 1,05 miliarde EUR pentru fiecare dintre schemele dedicate industriei prelucrătoare, materiilor prime critice și tehnologiilor înalte; 200 mil. EUR pentru programul destinat industriei de apărare; 500 mil. EUR pentru schema axată pe competitivitate și convergență regională; iar 100 mil. EUR pentru schema de minimis destinată companiilor din diaspora.

Aceste alocări sunt prevăzute a fi accesibile în perioada 2026-2032.

Prin aceste măsuri, Guvernul urmărește să stimuleze investițiile în sectoare critice pentru dezvoltarea României, să reducă deficitul comercial în industriile cheie, să încurajeze inovarea și adoptarea tehnologiilor avansate, precum și să susțină crearea de locuri de muncă înalt calificate. Totodată, pachetul contribuie la mobilizarea capitalului privat către proiecte strategice și la creșterea rezilienței economiei pe termen lung. Noile facilități reprezintă un pas important în direcția modernizării economiei românești și a alinierii la bunele practici europene în materie de politică industrială.

Echipa EY este disponibilă pentru detalii suplimentare privind cele menționate mai sus.