Principalele prevederi ale noului pachet de relansare economică

În data de 25 februarie 2026, a fost publicată Ordonanța de Urgență nr. 8 privind instituirea unor noi măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar.

Printre cele mai relevante prevederi, dorim să menționăm următoarele:

Impozitul pe profit

• introducerea unui nou mecanism de acordare a stimulentului pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, sub forma unui credit fiscal în procent de 10% din valoarea cheltuielilor eligible (alternativ facilităților existente privind activitățile de cercetare dezvoltare). Creditul fiscal se scade anual, din impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri datorat iar în cazul in care creditul fiscal este scăzut parțial, diferența va deveni o creanță fiscală. Creanța fiscală rezultată din creditul neutilizat poate fi folosită în următorii 4 ani consecutivi pentru restituire sau compensarea altor obligații fiscale, cu anumite excepții, procedura de compensare și restituire urmând să fie stabilită prin ordin ANAF. Pentru contribuabilii care determină impozitul minim pe cifra de afaceri sau pentru cei dintr-un grup fiscal, se aplică reguli speciale de calcul și centralizare, creditul fiscal fiind agregat la nivelul persoanei juridice responsabile. De asemenea veniturile reprezentând diferența de credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se compensează sau se restituie vor fi considerate drept venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit. Acest nou mecanism de acordare a stimulentului fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare a fost elaborat în spiritul Legii 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni.
• introducerea metodei de amortizare supraaccelerată (65% din valoarea fiscală în primul an de utilizare, iar diferenta se amortizează pe durata normală de utilizare rămasa) pentru activele noi, achiziționate/produse și puse în funcțiune, din sub-grupele 2.1. Echipamente tehnologice, mașini, unelte și instalații de lucru și 2.4. Animale și plantații în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 (respectiv, anul fiscal modificat care începe în 2026). În cazul imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active începute până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv (până la ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în 2026), măsura se va aplica doar asupra valorii imobilizărilor puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026 (respectiv, în anul fiscal modificat care începe în anul 2026). Pentru contribuabilii care au optat pentru un an fiscal modificat, legea prevede reguli specific privind perioada în care poate fi aplicată amortizarea superaccelerată.
• contribuabilii care aplică facilitatea privind profitul reinvestit nu pot opta pentru aplicarea amortizării accelerate/supraaccelerate pentru activele respective. Prin excepție, în măsura în care scutirea se aplică în anul 2026 (anul fiscal modificat care începe în 2026) pentru activele din subgrupa 2.1. Echipamente tehnologice, respectiv mașini, unelte și instalații de lucru, precum si pentru computere și echipamentele periferice ale acestora, contribuabilii pot opta pentru amortizarea accelerată. Pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, facilitatea se aplică doar în intervalul din 2026 aferent anului fiscal modificat, potrivit regulilor specifice prevăzute de lege.
• contribuabilii care înregistrează rezerve fiscale constituite ca urmare a aplicării facilității privind profitul reinvestit începând cu anul fiscal 2026 (anul fiscal modificat care începe în 2026) nu pot utiliza aceste sume pentru majorarea capitalului social, distribuire sau acoperirea pierderilor, pentru o perioada de 5 ani începând cu anul următor celui pentru care rezervele sunt constituite. Daca aceasta conditie nu este respectata, sumele utilizate devin impozabile, ca si elemente similar veniturilor. După expirarea perioadei de 5 ani, tratamentul fiscal diferă in funcție de modul de utilizare a rezervelor:
  • dacă rezervele sunt utilizate pentru distribuire, 50% din valoarea acestora devine element similar veniturilor și se impozitează în perioada fiscală în care sunt distribuite;
  • dacă sunt utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor, acestea nu vor fi impozitate.

Aceste prevederi se aplică și pentru rezervele existente în evidența contabilă la data de 31 decembrie 2025, respectiv în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.

Sumele reprezentând rezervele utilizate vor fi impozitate în ordinea înregistrării acestora.

• se majorează valoarea minimă de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe (utilizată la calculul amortizării fiscale) de la 2.500 lei la 5.000 lei. Pragul minim de 5.000 lei se va actualiza anual, în funcție de indicele de inflație, prin hotărâre a Guvernului. Valoarea fiscala rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare între 2.500 lei și 5.000 lei, existente în patrimonial contribuabililor la data de 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în 2026, se va recupera pe durata normală de utilizare.
• se introduce un nou stimulent fiscal pentru contribuabilii care se afla în proces de admitere/menținere la tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată și/sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare, atât din Romania, cat si din state cu care România are încheiat un instrument juridic de schimb de informații, constând în deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal a 50% din cheltuielile aferente procesului de admitere la tranzacționare, precum și a cheltuielilor de menținere la tranzacționare înregistrate în primul an fiscal (respectiv an fiscal modificat) ulterior admiterii;
• se va menține termenul standard de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit la data de 25 iunie inclusiv a anului următor (inclusiv pentru organizațiile non-profit, cultele religioase și contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură – pentru care termenul de depunere este în prezent 25 februarie a anului următor).

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

• se stabilește plafonul de venituri pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor la 100.000 euro (acest plafon verificându-se prin raportare la cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile și luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta). De asemenea, la calculul cifrei de afaceri se adaugă și veniturile din transferul mijloacelor fixe / terenurilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, doar în situația în care microîntreprinderea transferă mai mult de un activ din oricare subgrupă, luându-se in calcul veniturile cumulate de la începutul anului fiscal;
• regimul de impozitare a microîntreprinderilor se poate aplica – prin opțiune – începând cu anul fiscal următor celui în care condițiile sunt îndeplinite, iar pentru aplicarea sistemului in anul fiscal 2026, conditia referitoare la depunerea în termen a situațiilor financiare anuale se consideră indeplinită dacă situatiile financiare anule sunt depuse pana la data de 31 martie 2026, inclusiv;
• de asemenea, în cazul persoanelor juridice nou-înființate, regimul se poate aplica prin opțiune dacă condițiile sunt îndeplinite de la data înregistrării în registrul comerțului – cu excepția condiției referitoare la numărul minim de 1 angajat, care trebuie să fie îndeplinită într-un termen de 90 de zile de la data înregistrării. De asemenea, se introduce o clarificare suplimentară conform căreia condiția referitoare la existența a cel puțin un salariat se va considera îndeplinită și în situația în care salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă (cât timp perioada cumulata a concediului nu depășește 30 de zile pe întregul an fiscal);
• în ceea ce privește ieșirea din regimul microîntreprinderilor, se menționează că atât microîntreprinderile care depășesc plafonul de venituri de 100.000 euro cât și acelea care nu depun în termen situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar precedent (dacă această obligație exista) vor datora impozit pe profit începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite.

Bonificația fiscală din impozitul pe profit / impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

• se acordă o bonificație contribuabililor plătitori de impozit pe profit (indiferent de sistemul de declarare și plată) / impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în cuantum de 3% din impozitul respectiv aferent anului fiscal 2025 (anului fiscal modificat care începe în 2025);
• organul fiscal central constată din oficiu îndeplinirea condițiilor pentru acordarea bonificațiilor prin emiterea unei decizii, fără a fi necesară o cerere din partea contribuabilului (după expirarea termenului de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit sau, in cazul microintreprinderilor, dupa termenul de depunere al declaratiei aferente trimestrului IV pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor);
• bonificația se acordă de către organul fiscal cu respectarea următoarelor condiții de către contribuabil:
  •  are toate declarațiile depuse conform vectorului fiscal, fără omisiuni sau intârzieri;
  • sunt stinse integral şi la termen obligațiile privind impozitul pe profit anual / impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025 (anul fiscal modificat care începe în 2025);
  • nu înregistrează nicio altă obligație fiscală/bugetară restantă la termenul legal pentru depunerea declarațiilor prin care se declară impozitul pe profit anual aferent anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, respectiv prin care se declară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2025.
• dacă după acordarea bonificației contribuabilul depune o declarație rectificativă prin care impozitul datorat se diminuează, ANAF ajustează corespunzător valoarea bonificației și emite o nouă decizie, reducând suma inițial acordată. În schimb, în situația depunerii de către contribuabil a unei declarații rectificative/primirii unei decizii de impunere, cu suplimentare de obligație fiscal mai mare de 3 %, ANAF va anula valoarea bonificației acordate initial – similar și în situația în care, conform declarației rectificative, nu mai sunt înregistrate obligații fiscale. În acest scop, se va emite o nouă decizie și se adaugă în evidența fiscal valoarea bonificației acordate.
• sumele care fac obiectul bonificației nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligațiile fiscale ale contribuabilului. Însă, obligațiile fiscale care fac obiectul bonificației pentru care se împlinește termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea se vor restitui, daca nu au fost compensate cu alte obligații bugetare.

Impozit pe venit și contribuții sociale

Venituri din activități independente

• În cazul veniturilor din activități independente, determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate:
  • în categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată, pe lângă contribuțiile la fonduri de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la schemele de  pensii facultative, administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, se adaugă și cele administrate de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE);
  • se introduc în categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată:
    • contribuțiile la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, contribuţiile la schemele de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
    • contribuțiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
    • sumele plătite în scopul personal al contribuabilului, pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1) din Codul Fiscal, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, fără a include costurile aferente tranzacţiei.

Prevederile cu privire la veniturile din activități independente menționate:

• intră în vigoare la data de 1 martie 2026 și sunt aplicabile după cum urmează:
  • cele cu privire la contribuțiile la pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene de pensii, se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026 cu următoarele considerații:
    • în cazul contribuțiilor la pensii facultative, în anul 2026, la verificarea încadrării în plafonul a 400 euro anual, se iau în calcul și sumele plătite în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2026;
    • în cazul contribuțiilor la pensii ocupaționale și produse paneuropene de pensii, se aplică pentru contribuțiile plătite începând cu data de 1 martie 2026;
  • prevederea cu privire la deductibilitatea limitată a sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile, se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026 pentru sumele plătite și decontate începând cu data de 1 martie 2026.

Venituri din salarii

• În cazul veniturilor din salarii:
  • în categoria veniturilor neimpozabile (din categoria celor care intră în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază), atât în sensul impozitului pe venit, cât și al contribuțiilor sociale, pe lângă contribuțiile la pensiile facultative și cele reprezentând contribuții la schemele de  pensii facultative, administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, se adaugă și cele administrate de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE;
  • se introduc în categoria veniturilor neimpozabile (din categoria celor care intră în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază), atât în sensul impozitului pe venit, cât și al contribuțiilor sociale, și contribuţiile la un fond de pensii ocupațional potrivit Legii nr. 1/2020 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaționale de către ASF, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
• Similar contribuțiilor la un fond de pensii facultative, sumele reprezentând contribuții la un fond de pensii ocupaționale suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile Codului Fiscal, se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
• În ceea ce privește determinarea impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază:
  • se pot deduce, pe lângă contribuțiile la pensiile facultative și cele reprezentând contribuții la schemele de  pensii facultative, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, și cele administrate de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE;
  •  se adaugă posibilitatea deducerii și a:
    • contribuţiilor la fonduri de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020 şi a celor la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaționale de către ASF, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
    • contribuțiilor la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
    •  sumelor suportate de angajați pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 96^1 alin. (1) din Codul Fiscal, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției.

Prevederile cu privire la veniturile din salarii menționate:

• intră în vigoare la data de 1 martie 2026 și sunt aplicabile începând cu veniturile aferente lunii martie 2026 cu următoarele considerații:
  • în cazul contribuțiilor la pensii facultative, în anul 2026, la verificarea încadrării în plafonul a 400 euro anual, se iau în calcul și sumele plătite în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2026;
  •  în cazul contribuțiilor la pensii ocupaționale și produse paneuropene de pensii, se aplică pentru contribuțiile plătite începând cu data de 1 martie 2026;
  • prevederea cu privire la deductibilitatea, la calculul impozitului pe veniturile din salarii, a sumelor suportate de angajați pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile, se aplică începând cu veniturile aferente lunii martie 2026,  pentru astfel de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile, plătite și decontate începând cu data de 1 martie 2026.

Bonificație privind impozitul pe venit

• Se introduce o bonificaţie pentru persoanele fizice, în cuantum de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii Declaraţiei unice (formularul 212), dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
  • impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de  sănătate datorată potrivit art. 180 alin. (2) din Codul fiscal pentru anul 2025, se sting prin plată și/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv;
• Declaraţia unică se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.
• Bonificația se determină de contribuabil și se evidențiază distinct în Declarația unică, sub rezerva verificării ulterioare. Impozitul pe venit de plată se determina prin diminuarea acestuia cu valoarea bonificației.
• În situația în care contribuabilii au depus Declarația unică pentru veniturile realizate in anul 2025, fără aplicarea bonificației, aceștia pot beneficia de aceasta, prin depunerea unei declarații rectificative până la data de 15 aprilie 2026 inclusiv, cu respectarea tuturor condițiilor de acordare prevăzute de legislatie.
• Plățile efectuate pentru impozitul pe venit datorat pentru anul 2025, realizate atât înainte de intrarea în vigoare a prezentei Ordonanțe de Urgență, cât și ulterior, dar nu mai târziu de 15 aprilie 2026 inclusiv, sunt luate în considerare la acordarea bonificației, dacă au fost respectate toate condițiile de acordare a bonificației prevăzute de legislatie. Sumele achitate în plus se restituie sau se compensează conform Codului de Procedură Fiscală.

Taxa pe valoarea adăugată

Din perspectiva TVA, prin ordonanță se majorează plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel, plafonul actual de 4.500.000 lei va fi majorat după cum urmează:

1. În perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, plafonul va fi de 5.000.000 lei;
2. Începând cu 1 ianuarie 2027, plafonul va suferi o nouă ajustare, fiind majorat la 5.500.000 lei.

Este important de subliniat că:

• Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care, în cursul lunii ianuarie 2026, depășesc plafonul de cifră de afaceri de 4.500.000 lei, dar ramân sub plafonul de 5.000.000 lei, nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.
• Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care, în cursul lunii februarie 2026, depășesc plafonul de cifră de afaceri de 4.500.000 lei, dar rămân sub plafonul de 5.000.000 lei, nu vor avea obligația de a depune la organul fiscal competent notificarea privind cifra de afaceri realizată în vederea schimbării sistemului și, de asemenea, nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.

Noi programe de finanțare nerambursabilă pentru investiții

Guvernul introduce un pachet amplu de  9 facilități de finanțare dedicate proiectelor de investiții.

Noile programe, includ atât scheme de ajutor de stat, cât și instrumente financiare operate prin Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

Cele 9 facilități sunt structurate în funcție de nevoile specifice ale domeniilor considerate prioritare. Astfel, vor exista scheme dedicate pentru:

1. investiții strategice de peste 200 mil. EUR
2. industria prelucrătoare cu deficit comercial
3. valorificarea resurselor minerale, in special materiilor prime strategice si critice
4. cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte
5. industria de apărare
6. creșterea competitivității regionale
7. companiile nouînființate cu capital din diaspora.
8. investiții pentru dezvoltarea turismului românesc
9. investiții care contribuie la accelerarea inovării în antreprenoriat și a tranziției digitale

Pragurile minime ale investițiilor pornesc de la 1 mil. EUR pentru proiectele de cercetare–dezvoltare și ajung până la 15 mil EUR pentru investiții în materii prime strategice, în timp ce unele scheme includ și plafoane maxime admise de investiție.

Bugetele alocate acestui pachet sunt semnificative și sunt distribuite astfel: 1,05 miliarde EUR pentru fiecare dintre schemele dedicate industriei prelucrătoare, materiilor prime critice și tehnologiilor înalte; 200 mil. EUR pentru programul destinat industriei de apărare; 500 mil. EUR pentru schema axată pe competitivitate și convergență regională; iar 100 mil. EUR pentru schema de minimis destinată companiilor din diaspora.

Aceste alocări sunt prevăzute a fi accesibile în perioada 2026-2032.

Prin aceste măsuri, Guvernul urmărește să stimuleze investițiile în sectoare critice pentru dezvoltarea României, să reducă deficitul comercial în industriile cheie, să încurajeze inovarea și adoptarea tehnologiilor avansate, precum și să susțină crearea de locuri de muncă înalt calificate. Totodată, pachetul contribuie la mobilizarea capitalului privat către proiecte strategice și la creșterea rezilienței economiei pe termen lung. Noile facilități reprezintă un pas important în direcția modernizării economiei românești și a alinierii la bunele practici europene în materie de politică industrială.

Echipa EY este disponibilă pentru detalii suplimentare privind cele menționate mai sus.