EY se referă la organizația globală și se poate referi la una sau mai multe dintre firmele membre ale Ernst & Young Global Limited, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată. Ernst & Young Global Limited, o companie din Regatul Unit cu răspundere limitată prin garanție, nu oferă servicii clienților.
Descoperiți toate rezultatele pentru
'
'
Nu am găsit nici un rezultat
General
Vedeți totPeople
Vedeți totCăutări recente
Disponibilitatea și calitatea forței de muncă se regăsesc ca fiind indicatori cheie în evaluarea atractivității unei țări pentru investitori, mai ales dată fiind reconfigurarea actuală a pieței muncii sub presiunea noilor cerințe tehnologice și economice. Potrivit studiului EY Attractiveness Survey Romania 2024, România se distinge în acest sens, cu aproape jumătate dintre investitori considerând că atât disponibilitatea, cât și costul forței de muncă sunt factori care performează in continuare peste media europeană.
Totuși, o analiză mai detaliată a impactului forței de muncă în procesul decizional aduce în prim plan unele contradicții la nivel de narativ – doar 26% dintre investitori clasează disponibilitatea și calitatea forței de muncă ca fiind printre primele trei criterii pentru investiții in Romania. Această diferență indică faptul că, deși România continuă să aibă avantaje cantitative, cum ar fi costurile relativ scăzute, îi lipsește un factor calitativ distinctiv care să atragă investiții strategice pe termen lung. În ciuda numeroaselor motive pentru a investi în România, niciunul nu reușește să poziționeze țara ca pe o destinație de top pentru investiții de valoare ridicată. Acest lucru subliniază necesitatea urgentă de a adopta o strategie clară, orientată preponderent către dezvoltarea anumitor competențelor și stimularea inovației. Totodată, corelarea datelor studiului EY Attractiveness Survey Romania 2024 atât cu perspectivele experților EY, cât și cu analize externe, urmărește să ofere o imagine mai nuanțată și realistă a situației forței de muncă din România.
Trebuie să devină clar, atât pentru decidenții politici, cât și pentru mediul de afaceri, faptul că România nu mai poate rămâne competitivă în atragerea de investiții străine bazându-se în principal pe avantajul istoric al unei forțe de muncă locale ieftine și accesibile. Schimbările de ordin demografic, tehnologic și economic impun o regândire a modului în care România va investi pe viitor în dezvoltarea ți promovarea capitalului uman ca diferențiator strategic.
Victor Iancu
Partener, Liderul departamentului de Strategie, Strategie și Tranzacții, EY Parthenon România
Disponibilitatea forței de muncă – între percepție și realitate
România pare să beneficieze de un avantaj în ceea ce privește disponibilitatea forței de muncă, însă datele referitoare la ocuparea și fluctuația acesteia pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui avantaj. Conform EY Attractiveness Survey România 2024, mai puțin de o treime dintre investitori percep disponibilitatea forței de muncă ca fiind un factor esențial pentru investițiile străine directe, situându-l după mediul fiscal și tehnologiile emergente.
Totodată, piața muncii din România se confruntă cu două potențiale riscuri majore: îmbătrânirea populației și emigrarea, care contribuie în mod direct la reducerea capitalului uman local.
Înaintarea în vârstă a populației și scăderea ponderii tinerilor activi afectează direct disponibilitatea resurselor umane, crescând dependența economică și reducând potențialul de creștere. Estimările Comisiei Europene sugerează că, până în 2030, numărul persoanelor în vârstă va crește semnificativ, ceea ce ar putea reduce PIB-ul pe cap de locuitor al României cu aproximativ 5,5%. În plus, exodul profesioniștilor înalt calificați din domenii esențiale precum sănătatea, IT-ul și ingineria a dus la un deficit de competențe care nu este pe deplin compensat de influxul de muncitori din afara UE, adesea mai puțin calificați. Deși importul de forță de muncă străină contribuie temporar la acoperirea deficitului, acesta nu poate reprezenta o soluție durabilă pentru cererea tot mai mare de specialiști.
Costul redus al forței de muncă – un avantaj competitiv sustenabil?
Costul scăzut al forței de muncă continuă să fie un avantaj pentru România, aproape jumătate dintre investitori apreciindu-l ca fiind superior față de media europeană. Cu un cost de aproximativ 11 euro pe oră, România se clasează pe locul 28 din 37 în Europa, menținându-și avantajul competitiv. Cu toate acestea, creșterea salariilor cu 16% în 2022 (Eurostat, 2024) a stârnit îngrijorări privind viitorul competitivității regionale, iar dependența tot mai mare de forța de muncă importată și dificultățile în integrarea acesteia în economia națională riscă să ducă la creșterea costurilor, ceea ce ar putea eroda avantajul competitiv actual.
Provocări pentru România - deficitul de competențe și decalajele din educație
Date fiind schimbările tehnologice rapide, tranziția către energie sustenabilă și competiția globală pentru atingerea emisiilor net zero, dezvoltarea de noi competențe și abilități în rândul forței de muncă devine o necesitate. Cu toate că România se bucură de disponibilitatea forței de muncă și competitivitatea prețului, deficitul de competențe reprezintă un dezavantaj semnificativ, identificat de 31% dintre liderii executivi ca fiind o prioritate majoră, conform EY Attractiveness Survey Romania 2024.
EY Upskilling Survey completează această percepție, oferind o imagine clară asupra provocărilor în dezvoltarea competențelor: deși 45% dintre companii consideră gândirea critică esențială, doar 20% dintre ele au astfel de programe, subliniind o diferență majoră între cerințele pieței și oferta educațională curentă. Acest decalaj riscă să limiteze capacitatea României de a atrage investiții în sectoare cu valoare ridicată și de a răspunde ritmului rapid al schimbărilor globale.
Educația și dezvoltarea de competențe sunt esențiale pentru atragerea investițiilor străine, în special în sectoare cu valoare ridicată, precum tehnologia și serviciile de afaceri. Spre exemplu, sectorul Business Services a înregistrat o scădere de 50% a proiectelor de investiții în România, în contrast cu tendința de creștere în Europa în 2023. Această scădere reflectă discrepanțele crescânde dintre pregătirea oferită de sistemul educațional și nevoile în continuă schimbare ale pieței muncii.
În plus, conform EU Industrial R&D Investment Scoreboard, investițiile reduse în cercetare și dezvoltare (C&D), care reprezintă doar 0,48% din PIB, plasează România mult sub media UE, afectând capacitatea de a atrage investiții în industrii de înaltă tehnologie și inovație. Această poziție vulnerabilă contrastează cu progresele altor țări din regiune, precum Polonia și Cehia, care atrag tot mai multe investiții datorită investițiilor semnificative în C&D și adaptării educației la cerințele pieței actuale.
Lipsa unui diferențiator clar - strategii de viitor
România se află într-o situație precară pe piața investițiilor străine, beneficiind de avantaje cantitative care depășesc media europeană, dar fără un element calitativ clar care să atragă investiții strategice pe termen lung. În acest context, dezvoltarea competențelor tehnologice ar putea deveni un element diferențiator pentru țară; totuși, acest lucru necesită o strategie bine definită, susținută de investiții semnificative în educație și inovație. Potrivit EY Upskilling Survey, 81% dintre companii consideră necesară implicarea statului în sprijinirea programelor de upskilling și reskilling, solicitând o colaborare mai strânsă între sectorul privat și autoritățile publice în acest domeniu.
În fața schimbărilor de amploare ale pieței muncii, colaborarea între stat, universități și companii devine un pilon fundamental pentru oferirea de programe de recalificare și îmbunătățire a competențelor. Această colaborare poate contribui la ajustarea curriculei universitare, astfel încât să reflecte cerințele dinamice ale pieței muncii, asigurându-se că absolvenții sunt pregătiți să facă față cu succes provocărilor specifice unui peisaj economic în continuă transformare. Un astfel de parteneriat strategic este vital pentru a ne asigura că forța de muncă din România rămâne competitivă și adaptabilă.
Claudia Sofianu
Partener, Liderul departamentului Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România
Pe lângă necesitatea reformării sistemului educațional, deficitul de forță de muncă reprezintă un risc semnificativ pentru atractivitatea României, fiind inclus în top 5 riscuri identificate de liderii de afaceri. Îmbătrânirea populației și emigrarea masivă evidențiază urgența implementării măsurilor care să reducă exodul talentelor și să încurajeze repatrierea specialiștilor care au plecat în străinătate. De asemenea, în paralel cu integrarea forței de muncă mai puțin calificate din afara UE, nu trebuie neglijată pregătirea angajaților cu competențe avansate necesare industriilor cu valoare adăugată. Numai prin abordarea acestor provocări complexe România poate spera să își mențină și să își crească atractivitatea în peisajul investițional din ce în ce mai competitiv.