Forța de muncă în criză
Pe fondul unei avalanșe de pacienți extrem de bolnavi, confruntați cu provocări financiare și cu creșteri vertiginoase ale costurilor cu forță de muncă, directorii sistemelor de sănătate au avut tendința de a se concentra pe salarizare pentru a rezolva criza de personal (39%), cu asigurarea că medicii clinicieni practică la nivelul maxim pe care îl permite licența lor (33%), cu inițiative în materie de formare profesională (33%) și beneficii de wellness (22%). Cu toate acestea, atunci când au fost întrebați cum trebuie să se schimbe sistemele de sănătate în viitor, principalele puncte menționate de clinicieni au fost: mai multă îngrijire preventivă, creșterea de personal și o mai mare flexibilitate.
Reflectând experiența lor slabă cu instrumentele digitale de sănătate, o mai bună utilizare a tehnologiei a fost citată de 15% dintre clinicienii intervievați ca având potențialul de a îmbunătăți sistemul. Comparativ, 47% dintre directorii din domeniul sănătății identifică tehnologia ca fiind o parte esențială pentru repararea modelului de furnizare a serviciilor de sănătate. Dintre clinicienii intervievați, mulți și-au exprimat nemulțumirea față de eficiența unor instrumente digitale nou introduse, cum ar fi aplicațiile izolate sau platformele care necesită mai multe înregistrări pentru fiecare pacient. Mulți clinicieni și-au exprimat deschiderea pentru folosirea noilor instrumente digitale și au dat exemple precum inteligența artificială (AI), tabletele PC de la patul bolnavului și software-ul de dictare vocală, dar au declarat că instrumentele trebuie concepute astfel încât funcționarea lor să răspundă în mod real la nevoile lor pentru a fi benefice.
Prea multe date, foarte puține informații
Potrivit studiului EY, niciunul dintre medicii intervievați nu a declarat că are acces la informații analitice despre fondul lor de pacienți. Doar 26% dintre directorii de sisteme de sănătate intervievați spun că folosesc insight-uri de analiză a datelor pentru a crea trasee de îngrijire a pacienților și doar 30% spun că folosesc analiza pentru planificarea și gestionarea forței de muncă. Clinicienii și-au exprimat frustrarea că au acces la prea multe date uneori, care nu le permit să descifreze insight-uri acționabile pentru ceea ce au nevoie, din cauza lipsei de instrumente.
Potențialul îngrijirii virtuale și povara sarcinilor
Studiul relevă că o mare parte dintre clinicienii intervievați (88%) văd un potențial în metodele virtuale și la distanță, mai mult de jumătate (53%) citând bolile primare și cronice ca fiind principalul domeniu în care ar beneficia pacienții, urmat de zonele rurale și de persoanele în vârstă (16%).
Atunci când au discutat despre modalitățile de ușurare a sarcinilor, 85% dintre medici au văzut oportunitatea de a transfera sarcinile către alte roluri, cum ar fi asistenții, asistentele sau funcționarii, atât pentru transferul sarcinilor de îngrijire către alți membri ai echipei, cât și pentru reducerea sarcinii administrative. Cu toate acestea, doar jumătate dintre asistente consideră benefic transferul acestor sarcini către alte persoane. În multe interviuri, medicii și asistentele au spus că, atunci când li se iau sarcini de pe umeri, aceasta nu reușește să genereze mai mult timp de petrecut cu pacienții lor.